Anunțul care cutremură toată Europa! Vestea venită de la cel mai înalt nivel: „Germania trebuie să se pregătească”

germania

SURSA FOTO: Dreamstime

"O invazie rusă în Europa este mai posibilă ca niciodată", este avertismentul cuprins într-un document întocmit de inspectorul general al Forțelor Armate germane (șeful Statului Major), Eberhard Zorn, în septembrie și publicat acum de ziarul "Der Spiegel". Raportul de 68 de pagini, intitulat "Ghiduri operaționale pentru forțele armate", invită Guvernul german să-și regândească de la zero atitudinea în sectorul militar.

Generalul avertizează că războiul într-o națiune membră NATO din Europa de Est a devenit din nou „mai posibil” și a încurajat țara sa să reia un rol de lider în apărarea Continentului. Un subiect care a devenit și mai de actualitate, după fragmentele de rachetă căzute într-o fermă de la granița poloneză cu Ucraina.

Germania trebuie să fie pregătită

„Un atac asupra Germaniei poate sosi fără preaviz, iar NATO și UE nu își pot permite să reacționeze doar după fapte”, scrie Zorn. „În cazul unei agresiuni împotriva NATO, Germania trebuie să fie pregătită pentru un răspuns armat, fără să fie nevoită să aștepte sprijinul Statelor Unite”.

Nu este un simplu alarmism, ci o reflecție profundă asupra stării forțelor armate germane. „Germania a considerat imposibil, timp de mulți ani, un război de amploare și, prin urmare, nivelul său de pregătire la nivel de militari, vehiculele și muniții este foarte scăzut”, explică Gregory Alegi, profesor de Științe Politice la Universitatea LUISS din Roma și expert în Aeronautică Militară. „Lecția crizei ucrainene a fost revenirea războiului pe scară largă în Europa, ceea ce înseamnă multe bunuri de înlocuit și reparat și mii de soldați de îmbrăcat și înarmat”.

Chiar dacă eventualitatea ca acest conflict să se extindă în țările NATO nu este iminentă, pericolul nu mai este pur ipotetic și avertismentul lui Zorn semnalează că Germania, la fel ca diverși aliați, nu este pregătită pentru o astfel de eventualitate, transmite Il Messaggero.

Berlinul și-a regândit politica față de Rusia

Încă după cel de-al Doilea Război Mondial, nemții s-au demobilizat din ce în ce mai mult. Până în prezent, Bundeswher are 183.000 de efective, ceea ce pentru un teritoriu atât de mare ca Germania este foarte puțin (pe de altă parte, Rusia avea aproximativ un milion înainte de război).

Nu întâmplător, la sfârșitul lunii februarie, însuși cancelarul Olaf Scholz, după începutul invaziei ruse, a declarat: „Războiul în Europa este din nou o realitate”.

Atacul dorit de președintele rus Putin a determinat Guvernul german să-și regândească politica de proximitate față de Rusia și să lanseze un program de rearmare de 100 de miliarde de euro pentru cumpărarea de avioane de transport, avioane de luptă Eurofighter și vehicule blindate.

Dar, potrivit tabloidul britanic „The Sun”, apariția acestui document semnat de generalul Zorn este un semn al nemulțumirii ierarhiei militare germane față de un răspuns considerat prea lent.

„Există un război în Ucraina, iar procedurile birocratice sunt încă cele din timp de pace, în timp ce inflația devorează fondurile”, ar fi declarat o sursă pentru „Reuters”.

Alții s-ar plânge de faptul că Germania trebuie încă să înlocuiască armamentul și muniția trimise în Ucraina, în ciuda faptului că Berlinul a trimis numai 13.500 de obuze de artilerie și 14 Howitzers. „Au fost aprobate unele contracte, dar este o picătură în mare în comparație cu ceea ce avem nevoie”.

Apărarea antirachetă, deficitară în Europa

Mesajul care vine din ploile de rachete, care cad zilnic asupra orașelor ucrainene, este clar: în ultimii 30 de ani, Europa s-a concentrat pe dezvoltarea tehnologică și nu pe cantitatea armamentelor, în timp ce la nivel organizatoric se pregăteau numai pentru misiuni mici în ţări îndepărtate, care necesitau puţini oameni şi mijloace militare, iar posibilitatea unui război pe scară largă la propriile graniţe nu mai era considerată reală.

„Dar instrumentele avansate sunt de puțin folos fără muniție”, comentează Alegi. „Apărarea antirachetă, de exemplu, este unul dintre marile deficiențe ale țărilor europene, printre care Germania și Italia.

Ceea ce spune generalul german este că, dacă s-ar lansa 70-80 de rachete pe zi asupra Germaniei, ar fi nevoie nu numai de sisteme, ci și de muniția fizică cu care să fie oprite, care în prezent lipsește”. O reflecție care ajută și la încadrarea criticilor primite de Guvernul lui Olaf Scholz pentru sprijinul militar scăzut față de Kiev.

Nu este o chestiune de lipsă de interes, ci de stocuri: „În afară de voința politică, există imposibilitatea concretă de a furniza armament. Ceea ce în contextul frontului ucrainean este nevoia unei zile de luptă, pentru noi este foarte mult, deoarece am golit arsenalele noastre”, spune profesorul Alegi.

„Si vis pacem para bellum” era motto-ul romanilor. Deși, sperând că războiul pe teritoriul NATO rămâne doar o ipoteză, realitatea cu care se confruntă invazia rusă a Ucrainei este că Europa nu este deloc pregătită pentru conflict.