Un întreg judeţ este vulnerabil în cazul unui cutremur puternic, asemenea celui înregistrat recent în Turcia. Aici se află și cele mai puține locuinţe asigurate, lucru care provoacă o și mai mare asigurare. Un liberal a spus exact care este pericolul.
Deputatul PNL Gabriel Avrămescu a tras un mare semnal de alarmă. El a ținut să sublinieze riscurile la care ar fi supus judeţul Buzău în cazul unui cutremur de intensitate mare. Liberalul a făcut apel la autorităţi să intervină în mod integrat în vederea creşterii numărului de locuinţe asigurate.
Avrămescu a susținut că Buzăul, judeţ aflat în zona seismică Vrancea, este vulnerabil în cazul unui cutremur puternic, asemenea celui înregistrat recent în Turcia. Deşi se află într-o zonă cu riscuri importante în caz de seism, Buzăul are un număr neglijabil de locuinţe asigurate, abia depăşind 14 procente.
„Judeţul Buzău, deşi unul dintre cele mai expuse la riscuri catastrofale precum cutremurul, are un număr neglijabil de locuințe asigurate. Dacă media la nivel naţional este de 20%, în judeţul Buzău situaţia este cu adevărat gravă, numărul asigurărilor abia dacă depăşeşte 14%, conform datelor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor. Altfel spus, în cazul unui cutremur puternic, Buzăul riscă să fie o imagine ca de început de apocalipsă, aşa cum vedem zilele acestea la televizor, în Turcia, fără a exista posibilitatea de despăgubire pentru locuitorii judeţului”, susţine deputatul PNL, Gabriel Avrămescu.
Buzăul este locul în care oamenii riscă să rămână în stradă
În opinia sa, este nevoie de colaborarea tuturor factorilor interesaţi pentru a pune pe hârtie şi implementa un proiect de impact, o analiză actualizată a clădirilor şi o campanie de informare la nivel local, în vederea creşterii numărului de locuinţe asigurate.
„Buzăul este locul în care oamenii riscă să rămână în stradă în caz de cutremur. Nu putem lăsa Buzăul pradă distrugerii, trebuie să acţionăm acum, timpul nu iartă pe nimeni!”, mai spune Avrămescu.
Amintim că, pe 14 februarie, în România a avut loc un cutremur cu o magnitudine estimată la 5,7 pe scara Richter. Ulterior au existat trei replici semnificative, acestea fiind de 4,1 grade (pe 14 februarie 2023, la ora 17:24, la adâncimea de 3,6 km), 4,2 grade (în data de 16 februarie 2023, la ora 3:07, la adâncimea de 10,8 km) și 4,3 grade (pe data de 17 februarie, la ora 11:11, la adâncimea de 8,7 km).Un alt seism a avut loc sâmbătă seara la ora 18:05:16 (ora locală a României), în Oltenia, județul Gorj, acesta având magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter.
Activitate seismică intensă în județul Gorj
„Activitatea seismică din zonă este în continuare intensă şi se încadrează în parametrii estimaţi după un şoc principal. Aceasta va continua timp de aproximativ o lună, ne aşteptăm să se observe o scădere a frecvenţei şi a magnitudinii replicilor, dar nu excludem şi posibile replici mai puternice. Toate noile echipamente instalate zilele precedente în zona epicentrală, în localităţile Leleşti, Runcu, Peştişani şi Bâltişoara, din judeţul Gorj, sunt operaţionale, înregistrând permanent mişcarea solului, iar datele sunt trimise în timp real, pentru analiză şi procesare către Centrul Naţional de Date al INCDFP”, spune instituția.
Nu în ultimul rând, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a precizat că aparaturile instalate vor duce la creșterea capabilităţile de detectare a seismelor de magnitudine mică.
”Prin instalarea acestei aparaturi, cresc capabilităţile de detectare a seismelor de magnitudine mică/foarte mică (microcutremure), care acum pot fi localizate cu mai multă precizie”, menţionează INCDFP.