Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării, a demisionat din funcție în octombrie 2022, printr-o postare pe Facebook, motivând că nu a putut colabora cu președintele României, Klaus Iohannis. Ironizat și atacat din toate părțile, a decis să se retragă, însă acum dezvăluie de ce a luat această decizie, dar și dacă va candida la președinția țării.
De ce nu s-a înțeles cu președintele Klaus Iohannis?
Întrebat de ce nu a putut colabora cu președintele Klaus Iohannis, fostul ministru a spus că cel mai probabil, din cauza apartenenței sale politice.
„Am folosit o sintagmă blândă, dar menționez din start că nu pot vorbi acum despre tot ceea ce știu, gândesc sau simt în această problemă. Nu este nici momentul și nici timpul istoric încă nu a venit. Nu am avut vreo critică din partea Președintelui cu excepția unei sugestii nefericite ”de a citi revista presei”, după o înscenare legată de o afirmație a mea cu privire la modul de terminarea războiului din Ucraina, o banalitate pe care o spuneau în acel moment Macron, Blinken și mulți alții. În schimb, aproape de la începutul mandatului meu am fost bombardat ”pe surse” cu ideea și întrebarea dacă nu cumva voi fi remaniat, iar sursele zvonurilor erau din zona Cotroceni.
Am presupus că doar apartenența mea politică era marea problemă, că, probabil, eram o pată roșie pe splendidul tablou galben al politicii externe. În totalitate nu înțeleg nici azi ce l-a determinat pe Președinte să pună o presiune asupra mea, la un minister unde aveam oricum foarte multă treabă. În plus, rezultatele mele de la minister erau la nivelul propus, Summit-ul de la Madrid confirmând că Ministerul Apărării și România și-au atins toate țintele. Nici nu mă gândesc de ce aș fi avut parte din partea ”surselor” dacă aș fi fost ministru de interne, după Schengen.”, a spus senatorul PSD pentru Gazeta de Cluj.
Acesta a declarat că ar mai avea câteva posibile motive, însă a refuzat să le dezvăluie.
„În fine, am și alte interpretări pentru această situație, dar încă nu este timpul să le spun. În contextul în care mandatul meu s-a desfășurat sub imperativul războiului aflat la granițele României, colaborarea cu Președintele României, în calitate sa de comandant al forţelor armate şi preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a desfășurat normal, în cadrul strict formal și prevăzut de lege, dar dialogul a fost unul pe care l-aș putea caracteriza ca fiind ”limitat”.
Cred că situația geopolitică pe care o traversează România în ultimul an necesită o colaborare mai bună și mai strânsă între ministrul Apărării și Președinte. Nu am simțit sprijin din partea comandantului suprem în niciuna dintre acțiunile importante ale procesului de reformă și modernizare pe care l-am gândit împreună cu echipa mea. Mă așteptam la un sprijin în bătălia de a nu considera pensiile militare ca pensii speciale, la ajutor pentru promovarea Statutului cadrelor militare, la sprijin pentru proiectele de creștere a soldelor și de îmbunătățire a nivelului de trai al militarilor români și al familiilor lor, la optimizarea cadrului legislativ privind securitatea și apărarea națională.”, a adăugat fostul ministru al Apărării.
„Mă așteptam la o compatibilitate de viziune și sentiment în ceea ce privește apărarea națională, mai ales în acest context al războiului din zonă. Dacă actorii sistemului de apărare vin din partide politice diferite trebuie să înțelegem că nici măcar comandantul suprem nu are monopolul pozițiilor ori al strategiei de comunicare. În toată această perioadă Președintele m-a invitat la o singură discuție despre proiectele ministerului. Dacă mă gândesc bine, nici acum nu știu ce gândește Președintele nostru despre apărarea României, dincolo de pozițiile conjuncturale din comunicările ocazionate de evenimente publice.”, a mai spus el.
Vasile Dîncu nu își dorește să candideze la președinție
Întrebat dacă va candida pentru președinția României, Vasile Dîncu a răspuns că nu, deoarece țelurile sale sunt altele. Cu toate acestea, a spus că și-ar dori să facă parte din echipa viitorului președinte, un președinte implicat, dornic să schimbe țara în bine.
„Nu îmi doresc această funcţie, nu mi-am dorit-o niciodată, în ciuda tuturor speculațiilor trecute sau recente. Am mai spus acest lucru: pentru foarte mulţi politicieni visul înseamnă este să meargă la capăt în cariera lor, adică până la a candida la funcția supremă în stat. Eu cred însă că este o limită pe care trebuie să ţi-o înţelegi singur și trebuie să știi cât eşti capabil să sacrifici pentru această funcţie, ținând cont că aceasta ar urma să fie funcţia ultimă din cariera politică. În acest moment am alte planuri de carieră și de viață; deci răspunsul este nu. Dar nici nu cred că partidul ar propune acest lucru unui alt membru decât președintelui partidului. Niciun partid din România nu face asta. Așa este în politică și sunt pățit.
Am avut bun prieten, devenit șef de partid, care mi-a spus într-un moment de sinceritate că nu m-a putut propune într-o funcție de premier de frică să nu îi iau, ulterior, președinția partidului. În acest moment sunt foarte fericit să fac parte dintr-o echipă solidară, care își propune ferm să producă o soluție câștigătoare pentru a promova un președinte de stânga în 2024. Cred cu tărie că România are nevoie de un președinte implicat, alături de cei oameni și care sa fie promotorul unui proiect al unei Românii coezive și solidare. Mi-aș dori să fac parte din echipa viitorului președinte și să adun alături de mine pe cei mai importanți intelectuali din România pentru a construi proiectul unei Românii cu adevărat Sociale. Ce poate fi mai frumos decât aceasta pentru apropierea de finalul unei cariere politice și academice?”
