Eleanor Riley, profesor de imunologie și boli infecțioase la Universitatea din Edinburgh, a declarat că o astfel de politică ar avea sens doar dacă ar opri complet răspândirea virusului, lucru care nu mai e posibil odată cu apariția variantei Delta, potrivit Heraldscotland.
„Chiar dacă am vaccina pe toată lumea din țară, virusul ar continua să circule”
„Este destul de clar acum că vaccinurile pe care le avem sunt foarte bune pentru a preveni ca persoanele care se îmbolnăvesc grav să ajungă în spital cu Covid, dar nu sunt atât de bune în prevenirea infecției și transmiterii variantei Delta”, a declarat prof. Riley pentru BBC.
„Chiar dacă am vaccina pe toată lumea din țară, virusul ar continua să circule, deși la niveluri mai mici, așa că trebuie să fim clari despre ceea ce încercăm să facem”, a subliniat ea.
În opinia ei, argumentul conform căruia vaccinarea copiilor se face pentru a proteja profesorii, părinții, bunicii, trebuie abandonat, „pentru că știm că, chiar dacă copiii sunt vaccinați, pot să transmită virusul”.
Ce indică dovezile cu privire la vaccinarea copiilor sub 16 ani?
„Dacă vrem să protejăm oamenii, trebuie să-i protejăm vaccinându-i, dar nu bazându-ne pe altcineva care urmează să fie vaccinat. Așa că întrebarea este cine are nevoie într-adevăr de un vaccin. Pentru copiii cu vârsta sub 16 ani, dovezile sunt că nu mulți dintre ei vor beneficia mult de pe urma vaccinării”, a adăugat Riley.
Vaccinurile Pfizer și AstraZeneca reduc riscul de spitalizare a celor infectați cu peste 90%, dar sunt mai puțin eficiente în prevenirea infecțiilor simptomatice cauzate de varianta Delta decât erau împotriva tulpinii Alpha, dominante anterior.
În cazul vaccinului Pfizer, eficiența este de aproximativ 83% împotriva variantei Delta, comparativ de 92% pentru varianta Alpha. Vaccinul AstraZeneca are o eficiență de 61% împotriva variantei Delta, comparativ cu 81% împotriva Alpha.
Sursa foto: ROVaccinare/Facebook
