ȘOC TOTAL: Deficitul de cont curent a crescut cu aproape 10 miliarde euro

Așadar, deficitul de cont curent a crescut în ianuarie – noiembrie 2022 la 25,34 miliarde euro, comparativ cu 15,66 miliarde euro în perioada similară din 2021, comparativ datelor publicate recent de Banca Națională a României (BNR).

Creșterea a fost înregistrată în contextul în care comerţul internaţional de bunuri a generat un deficit de peste 8,5 miliarde euro mai mare. Totodată, deficitul balanţei veniturilor primare a fost la rândul său în creştere.

Astfel, balanţa bunurilor a consemnat la 11 luni un deficit de 29 miliarde euro, în creştere cu 8,59 miliarde.

Excedentul balanţei serviciilor a crescut la 10,9 miliarde euro

Simultan, excedentul balanţei serviciilor a crescut cu 2,3 miliarde euro, la 10,9 miliarde euro, după ce sectorul transporturilor a raportat un excedent de 4,9 miliarde euro, nivel similar cu cel din sectorul de servicii de telecomunicaţii, informatice şi informaţionale (4,89 miliarde euro).

Sectorul călătoriilor rămâne însă pe minus, cu un deficit de 2,9 miliarde euro, dublu faţă de ianuarie-noiembrie 2021.

Balanţa veniturilor primare, care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii), impozite, subvenţii, a înregistrat un deficit mai mare cu 4,2 miliarde euro, de 8,5 miliarde euro.

Balanţa veniturilor secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice, a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro, respectiv de 1,7 miliarde euro.

În acelaşi timp, investiţiile străine directe au însumat 10,29 miliarde euro (comparativ cu 8 miliarde euro în perioada ianuarie – noiembrie 2021), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 7,3 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,98 miliarde euro.

Adrian Vasilescu a explicat creșterea dobânzii cheie

Amintim că Adrian Vasilescu, consilier BNR, a vorbit anterior despre decizia luată de Banca Națională a României privind creșterea dobânzii cheie.

„Discuțiile în planul public după decizia de ieri a BNR sunt în două direcții. Sunt analiști care spun că decizia de ieri ar fi ultima de acest fel pentru întregul an 2023 și că nu se va mai mișca rata dobânzii de politică monetară până în anul 2024. Alți analiști spun dimpotrivă va fi una dintre alte mișcări și că trebuie să ne așteptăm și la alte creșteri de dobândă.

Eu spun cu subiect și predicat că BNR niciodată în timpul acestui ciclu inflaționist nu aluat măsuri cu anticipații, nu și-a anticipat măsurile, a urmat pas cu pas evenimentele, le-a analizat și în funcție de această analiză a luat o măsură sau alta”, a spus Adrian Vasilescu.