Anunțul dimineții despre Ion Iliescu. Decembrie 1989 a fost un moment de cotitură pentru România. După zeci de ani de dictatură sub Nicolae Ceaușescu, revoltele de la Timișoara și București au culminat cu fuga dictatorului pe 22 decembrie. În acea zi, mii de oameni priveau consternați cum, de la sediul Comitetului Central, liderii momentului proclamau victoria revoluției. Dar ce urma să fie un triumf al democrației a fost rapid umbrit de haos, conflicte și manipulări.
Ion Iliescu, în centrul mai multor controverse din istoria țării
Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), constituit în acea zi pentru a preveni vidul de putere, și-a asumat responsabilitatea de a ghida tranziția către democrație. În fruntea sa se afla Ion Iliescu, un fost nomenclaturist marginalizat de regimul Ceaușescu, alături de personalități precum Petre Roman, Mircea Dinescu și Doina Cornea. Deși inițial CFSN a promis că va rămâne un organism tranzitoriu, în ianuarie 1990 s-a transformat în Frontul Salvării Naționale (FSN), un partid politic ce controla instituțiile-cheie ale statului și presa.
Transformarea FSN în partid politic a fost percepută ca o trădare de către societate, în special de intelectualii și tinerii care susțineau partidele istorice reînființate, precum PNȚ și PNL. Protestele organizate împotriva FSN în ianuarie 1990, în Piața Victoriei, au culminat cu o contramanifestație orchestrată de Ion Iliescu, în care muncitorii și minerii au fost mobilizați pentru a intimida opoziția. Astfel, pe 29 ianuarie 1990, România a asistat la prima mineriadă din istoria sa postdecembristă, un episod marcat de violență, devastări și sloganuri șocante precum „Moarte intelectualilor!” și „Noi muncim, nu gândim!”.
În ciuda protestelor și a tensiunilor sociale, alegerile prezidențiale au fost programate pentru 20 mai 1990. Prezența la urne a fost impresionantă: peste 86% dintre cetățeni au votat. Ion Iliescu, susținut de FSN, a câștigat categoric, obținând 85% din voturi, un record în istoria postdecembristă a României. Contracandidații săi, Ion Rațiu (PNȚCD) și Radu Câmpeanu (PNL), au obținut scoruri marginale, în ciuda eforturilor lor de a mobiliza electoratul în favoarea unei alternative democratice.
Rezultatul alegerilor a evidențiat o diviziune profundă
Rezultatul alegerilor a evidențiat o diviziune profundă între societatea urbană și cea rurală, dar și între regiunile României. Moldova și Oltenia au fost bastioane ale susținătorilor lui Iliescu, în timp ce tinerii și intelectualii, mai ales din Transilvania, au privit cu scepticism această „victorie democratică”.
„A doua zi dimineaţa, apelurile insistente lansate de Ion Iliescu, preşedintele interimar al ţării, au adus în Bucureşti 5.000 de mineri înarmaţi cu bâte şi unelte de muncă. S-au adăugat acestora zeci de camioane şi autobuze cu muncitori din ţară, care au venit în Piaţa Victoriei alături de mineri. Au fost semnalate incidente violente între mineri şi locuitori ai capitalei, iar la sediile unor partide istorice şi organizaţii nefavorabile puterii au avut loc raiduri, percheziţii şi reţineri ilegale”, a explicat Constantin Petre, expert IICCMER, într-un material publicat pe site-ul instituției.
La scurt timp după alegeri, minerii au revenit în București pentru a înăbuși noi proteste împotriva FSN. Mineriadele, caracterizate de violență și abuzuri, au subminat încrederea în procesul democratic și în noii lideri. Revoluția din decembrie 1989, văzută inițial ca o promisiune de libertate, a fost percepută de mulți drept deturnată de foștii nomenclaturiști care și-au consolidat rapid puterea.
FSN, beneficiind de toate pârghiile puterii, a triumfat la alegeri
În ciuda protestelor care au marcat primele luni de democrație, FSN, beneficiind de toate pârghiile puterii, a triumfat la alegerile din 20 mai 1990. Contracandidații lui Ion Iliescu au fost Ion Rațiu (PNȚCD) și Radu Câmpeanu (PNL). Fiind primele alegeri libere, desfășurate într-o zi de duminică, românii au votat în număr mare, atingând un record istoric: peste 86% prezență, adică 15 milioane de cetățeni.
Ion Iliescu a câștigat detașat, cu 12 milioane de voturi, cel mai mare scor obținut vreodată de un președinte al României și singura victorie din primul tur. Cei mai mulți votanți ai săi au fost din Moldova și Oltenia. Momentul este unul controversat pentru români.
„A-ţi fi mai puţin frică de omul de lângă tine, de ziua de mâine, a-ţi fi mai puţin frică pentru viitorul copilului tău, pentru viitorul ţării tale. Toate acestea reprezintă paşi spre libertate”, au fost primele cuvinte rostite oficial de Ion Iliescu, în calitate de președinte al României.
La numai o lună de alegerea sa ca președinte al României, minerii aveau să facă, din nou, ravagii în București.
