Deficitul mare de procurori (47 față de schemă) ar fi cauzat de legile Justiției modificate în 2018 de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader.

Din punct de vedere al activității serviciilor teritoriale, Constanța înregistrează cea mai bună activitate al șaptelea an consecutiv, urmată de Oradea, Timișoara și Craiova, iar Pitești, Mureș și Suceava înregistrează cele mai slabe activități.

DNA a subliniat că activitatea instituției a fost afectată semnificativ de pandemia COVID-19, atât din cauza infectărilor angajaților, cât și din cauza actelor de urmărire penală amânate sau reprogramate în funcție de situația epidemiologică a persoanelor implicate în cauze (martori, suspecți, inculpați, experți, avocați etc.).

Din punct de vedere al prejudiciilor calculate de procurorii Anticorupție, acestea se ridică la 8.164 milioane de lei (adică aproximativ 1,6 miliarde euro) din care, în cursul anchetei penale s-au recuperat doar 209 milioane lei.

Raportului de activitate al DNA

În pofida unei situații extrem de dificile cauzate de pandemia de COVID-19, activitatea Direcției Naționale Anticorupție în anul 2021, s-a îmbunătățit la cei mai mulți indicatori statistici față de anul precedent: mai multe dosare și mai mulți inculpați trimiși în judecată, mai multe persoane cu funcții publice înalte deferite justiției, mai multe sesizări primite despre posibile fapte de corupție, în timp ce ponderea achitărilor a scăzut, iar stocul de dosare s-a redus. Au fost desfășurate anchete în cauze privind fapte de corupție și asimilate celor de corupție al căror prejudiciu estimat este de 8.164 milioane lei, din care, în cursul anchetei penale s-a recuperat deja suma de 209 milioane lei.

Ce au constatat procurorii DNA

Mai multe sesizări primite de la cetățeni, de la persoane juridice sau instituții publice (2139 cu 15% mai mult față de anul trecut), ceea ce denotă creșterea încrederii cetățenilor.

Mai multe dosare și o creștere substanțială a inculpaților trimiși în judecată (730 de inculpați adică o creștere de 44,5% față de anul precedent).

Mai multe persoane cu funcții de conducere, control și demnități publice trimise în judecată, între care 18 demnitari (șapte parlamentari, din care un președinte al Camerei Deputaților, doi miniștri și un fost prim-ministru, trei secretari și un subsecretar de stat, un prefect, doi președinți și un vicepreședinte de Consiliu Județean), ceea ce arată concentrare pe dosare complexe, de corupție la nivel înalt, specifice competenței Direcției Naționale Anticorupție.

Creșterea numărului de inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv (40 de inculpați față de 29 de inculpați arestați în anul anterior).

Mai multe infracțiuni de luare și dare de mită, abuz în serviciu și infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE pentru care s-a dispus trimiterea în judecată (în cazul infracțiunilor de luare și dare de mită s-a depășit dublul infracțiunilor din anul 2020, iar la cele privind fraudarea fondurilor europene numărul infracțiunilor trimise spre judecare a ajuns la 235)

Scăderea numărului de achitări raportat la numărul trimiterilor în judecată și raportat la totalul inculpaților judecați în anul 2021, achitări dispuse pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret și deciziile Curții Constituționale cu efect de dezincriminare.

Raportul integral poate fi văzut aici.