„Eu aş redefini aceste măsuri. Suntem în faza finală. Vor fi anunţate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat şi cu industria. Am discutat şi cu alţi factori de decizie în România şi aş redefini. Noi ne gândim la o orientare pe baze sănătoase a creditării. E spre binele consumatorilor, utilizatorilor de credite, să-şi evalueze bine posibilităţile de rambursare ca să nu mai avem surprize. Dificultăţile de rambursare ale populaţiei şi ale sectorului corporatist, întreprinderilor, sunt chestiuni de stabilitate financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru. Este şi spre binele industriei să nu trăiască din nou cu o creştere a creditelor neperformante”, a spus Mugur Isărescu. 

Acesta a precizat că BNR nu are instrumente foarte directe în acest sens şi că pe plan internaţional nu mai foloseşte sau a ieşit din a utiliza numai dobânda ca regulator al pieţelor, considerând că pieţele rezolvă absolut tot. 

„Suntem pe undeva spre mijloc, dar ca să fiu mai clar pentru dumneavoastră. Noi nu ne putem duce la o bancă şi să îi spunem creditează pe cutare sau creditează pe cutare. Nu putem să îi spunem nici „Ascultă, dă mai multe credite persoanelor fizice sau mai multe credite întreprinderilor mici şi mijlocii!”. Nu avem instrumente şi nici autoritate legală să facem acest lucru. Acesta este o lege a economiei de piaţă. Atunci folosim acest instrument care a căpătat o denumire între timp, se numesc măsuri macroprudenţiale. Noi le-am mai utilizat. Din păcate am fost relativ în contratimp. Le-am utilizat în perioada 2000-2005. A trebuit să intrăm în Uniunea Europeană. Până la criză era euforia liberalizării şi ni s-a spus „daţi de pământ cu ele, renunţaţi la ele dacă vreţi să intraţi în Uniunea Europeană”. Ni s-a reproşat şi că ar fi forme indirecte de control de capital”, a spus Isărescu. Acesta a menţionat că în prezent există măsuri macroprudenţiale în ţări precum Austria sau Cehia. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în şedinţa de miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an. 
De asemenea, a fost decisă menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. AGERPRES