„Până la adoptarea şi intrarea în vigoare a normelor de modificare a Legii nr.47/1992, aceasta continuă să se aplice în redactarea în vigoare”, se arată în postarea ministrului Justiţiei. El a spus că orice decizie CCR produce efecte juridice.
„Decizia nr.136 din din 20 martie 2018, prin care Curtea a stabilit că ‘dispoziţiile legale criticate, care reglementează posibilitatea înnoirii în funcţie, cu un mandat de 9 ani, a judecătorului care a deţinut deja un mandat corespunzător restului de mandat al unui alt judecător, constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.142 alin. (2) referitoare la interdicţia înnoirii mandatului şi în art.1 alin.(5) din Constituţie. (…). Nu este admis ca, pe calea unei norme infraconstituţionale, legiuitorul să eludeze o interdicţie de natură constituţională. Mai mult, acesta are obligaţia de a elimina din dreptul pozitiv soluţia legislativă constatată ca fiind neconstituţională, precum cea care se regăseşte în actualul art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată’ a fost pronunţată în controlul de constituţionalitate a priori, preventiv, înainte de promulgare. Efectele deciziei – legea nu a fost promulgată, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nu a intrat în vigoare, iar Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale”, a declarat Tudorel Toader.

El a menţionat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 se află în procedura de reexaminare pentru punerea în acord cu decizia Curţii Constituţionale, fiind trimisă pe 23 mai la Senat. „Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale nu a făcut obiectul controlului de constituţionalitate, aceasta putând fi contestată numai în temeiul şi în condiţiile prevăzute de art.146 lit.d) din Constituţie. Legea nr.47/1992, în integralitatea ei, se bucură în continuare de prezumţia de constituţionalitate, care se ataşează oricărui act de reglementare ce face parte din dreptul pozitiv. Altfel spus, procedura constituţională şi legală este în curs (…). Decizia Curţii produce efecte numai pentru viitor, de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, fără să afecteze mandatele în curs!”, se mai arată în postarea lui Tudorel Toader. 

Magistratul Bogdan Mateescu a postat, pe 31 mai, pe pagina sa de Facebook, că un judecător constituţional stă în funcţie de 10 ani, deşi CCR a stabilit că e neconstituţional mecanismul prin care se tinde la depăşirea termenului de 9 ani. 
„Tudorel Toader: ‘Nu există decizie CCR care să nu fie respectată de orice persoană sau autoritate.’ Însă eu tot reflectez asupra caracterului general obligatoriu al oricărei decizii a CCR, nu doar al unora, pentru că vreau să înţeleg şi mărturisesc că sunt într-un mic blocaj. Am în vedere, aşa cum am spus, situaţia d-lui judecător constituţional care stă în funcţie de 10 ani, deşi CCR a zis negru pe alb general obligatoriu acum vreo două luni că e neconstituţional mecanismul prin care se tinde la depăşirea termenului constituţional de 9 ani. Aşadar dânsul este în funcţie şi azi”, se arată în postarea lui Mateescu. 

 

El a spus că situaţia juridică e „neatinsă”, în pofida deciziei CCR „general obligatorii”. „Dar CCR a mai zis prin deja faimoasa decizie 45/2018, acum vreo 3-4 luni, că e neconstituţional ca un judecător să fie ministru sau secretar de stat (şi chiar sunt de acord). Ei bine, ea a zis, general obligatoriu -cum altfel, dar chiar la ministerul justiţiei este şi azi în funcţia de secretar de stat o colegă judecător de la Curtea de apel Craiova. Situaţia juridică persistă şi aici, în pofida deciziei CCR general obligatorii. Aş fi vrut să îl întreb pe şeful direct al colegei judecător secretar de stat, pe dl ministru prof. univ. dr. şi membru al Comisiei de la Veneţia Tudorel Toader, pe care l-am auzit şi azi că ţine enorm la deciziile CCR, şi dânsul fost judecător constituţional vreo 10 ani din mandatul de 9, ce părere are, de ce nu aplică decizia general obligatorie de vreo 3 luni, dar nu prea am avut ocazia, nu prea comunicăm. Sincer, eu chiar vreau să înţeleg, însă uneori îmi pare că nici constituţionalul nu mai e ce am învăţat eu prin facultate iar Constituţia nu s-a schimbat. Aşadar ce e general obligatoriu, de când şi pentru cine?”, adăugat Mateescu. Agerpres