Petrom și Romgaz au anunțat decizia de a învesti 4 miliarde de euro pentru a aduce gazele din adâncuri la țărm

Cele două companii, care au în concesiune perimetrul au anunțat miercuri decizia de a învesti 4 miliarde de euro pentru a aduce gazele din adâncuri la țărm. Prima producție este așteptată în 2027 și ar face din România cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

Între timp însă, ministerul Energiei anunță că OMV Petrom a dat în judecată statul român la Paris.

Prin anunțul de investiție, companiile OMV Petrom și Romgaz, partenere în proiectul de extracție din Marea Neagră încep oficial dezvoltarea infrastructurii pentru exploatarea zăcămintelor de gaze din perimetrul Neptun Deep.

Din acest perimetru, aflat la 160 de km distanță de țărm, ar rezulta o producție de gaze de aproape 8 miliarde de metri cubi pe an. Asta înseamnă o dublare a producției actuale. Odată cu demararea producției, programată pentru anul 2027, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

OMV Petrom și Romgaz anunță investiții 4 miliarde de euro pentru ca Neptun Deep să furnizeze un total de 100 de miliarde de metri cubi de gaze.

Conform conducerii OMV Petrom, producția acoperă cererea a aproximativ 4,3 milioane de gospodării pe o perioadă de 30 de ani.

Claudiu Cazacu: Vom ajunge pe locul unu în Uniunea Europeană, pentru că Olanda este în declin cu producția

,,Vom ajunge pe locul unu în Uniunea Europeană, pentru că Olanda este în declin cu producția. Cu siguranță o parte semnificativă din gaz trebuie folosită intern mai puțin pentru încălzire, mai mult pentru industrie.

La prețurile actuale, ar fi o valoare de undeva la 40 de miliarde de euro a întregului zăcământ, ceea ce este consistent, dacă raportăm la costurile de investiție de 4 miliarde euro și la costurile de extragere care au fost estimate la 2,1 miliarde de euro”, spune Claudiu Cazacu, Specialist Piețe Internaționale.

Acum se dă startul pentru realizarea unei infrastructuri gigant pe și sub apă. Gazele extrase din mare vor fi aduse pe uscat după care vor fi trimise către consumatori.

Infrastructura, coordonată de la distanță, include 10 sonde, trei sisteme submarine de producție, o rețea de conducte colectoare, o platformă pe mare, o conductă principală către tărâm, la Tuzla, dar și o stație de măsurare a gazelor.