Anxietate pe piețe: investitorii reacționează la orice veste care anticipează viitorul
Cel mai recent episod s-a petrecut vineri când în urma veștilor bune din raportul privind locurile de muncă din SUA, indicele S&P 500 a scăzut pentru scurt timp sub minimul acestui an. După câteva ore tensionate, piața și-a revenit, semnalând o revenire a apetitului cumpărătorilor, cel puțin până la următoarea știre. O situație similară a avut loc miercuri, după decizia Fed de a majora rata dobânzii cu 0,5%. Piața a urcat cu 3% considerând că a fost o veste bună faptul că Fed a exclus o creștere a dobânzii cu 0,75%.
Decizia de majorare a dobânzii de către Fed pune o anumită presiune și asupra Băncii Centrale Europene – BCE. Cele mai recente declarații arată recunoașterea „semnelor de stagflație”. Guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn, consideră că BCE ar trebui să acționeze rapid, cu o majorare a dobânzii de 0,25%. Cu toate acestea, BCE este îngrijorată că acțiunile antiinflaționiste vor deraia creșterea economică. Rehn vede în continuare o creștere de aproximativ 2% pe an în zona euro. Europa este afectată de conflictul din Ucraina, de situația comerțului și de dependența energetică, spune Rehn.
În eforturile sale de a limita inflația, Banca Națională a României va anunța mâine decizia privind dobânda, piețele așteptându-se la o creștere de 0,5%. În condițiile în care Robor este deja la 5,31%, o nouă majorare a dobânzii va scumpi creditele comerciale, ceea ce va duce la scăderea puterii de cumpărare și a cererii.
Un semn de îngrijorare vine dinspre Statele Unite
În contextul în care Europa este avidă de resurse naturale, de la petrol și gaze naturale la cărbune, metale și alte elemente rare, și încearcă să se desprindă de dependența de Rusia, ultimele rapoarte arată că cel mai mic număr de noi locuri de muncă din SUA a fost creat în industria resurselor naturale și a mineritului: doar 4 000 de locuri de muncă. O explicație ar putea fi dată de faptul că noile investiții în combustibili fosili se fac într-un ritm scăzut, în ciuda cererii mari. Activitatea globală de foraj petrolier este cel mai simplu mod de a aproxima noile investiții din zona de producție de petrol. Aceasta a întârziat dramatic față de creșterea prețurilor petrolului, într-un mod pe care nu l-am mai văzut în istoria recentă.
Numărul forărilor a scăzut cu peste 50% față de vârfurile anterioare. SUA este țara cu cea mai mare scădere, în contextul creșterii restricțiilor legate de mediu, al constrângerilor date de reducerea împrumuturilor bancare și al concentrării investitorilor și a conducerii companiilor asupra profitabilității mai degrabă decât asupra producției după prăbușirea prețurilor din 2015. În schimb, Orientul Mijlociu a fost cel mai rezistent, unde costurile de producție sunt mai mici și unde domină companiile petroliere naționale. Și, în esență, toate aceste lucruri ar putea însemna că prețurile petrolului vor rămâne ridicate pentru o vreme, cu un impact continuu asupra inflației.
Raportul național ADP din SUA arată că în aprilie au fost create 247.000 de noi locuri de muncă în sectorul privat. Deși pare a fi o veste bună, există o cifră în acest raport care începe să arate problemele cauzate de inflația ridicată companiilor vulnerabile. Firmele mici, cu mai puțin de 50 de angajați, au pierdut 120.000 de locuri de muncă. Dacă analizăm cifrele, vedem că cea mai mare pierdere au avut-o companiile foarte mici, cu mai puțin de 20 de angajați. Acestea au pierdut 96.000 de locuri de muncă.
Companiile mici din sectorul serviciilor au fost afectate
În mod surprinzător, în ciuda ridicării restricțiilor legate de pandemie, cele mai multe dintre companiile mici afectate au fost din sectorul serviciilor, care au pierdut 103.000 de locuri de muncă. Istoria a arătat că majoritatea efectelor care se observă deja în economia americană au tendința de a migra și în Europa. Este foarte probabil să vedem aceste efecte și în România, creșterea ratelor dobânzilor care scumpesc creditele vulnerabilizând companiile mici care depind de împrumuturi pentru a supraviețui.
În întreaga lume, băncile centrale cresc dobânzile pentru a combate inflația, scumpind creditul pentru a descuraja cererea. Cu toate acestea, BCE nu reacționează încă la presiunea celorlalte bănci centrale, alături de Banca Națională a Elveției și Banca Japoniei, celelalte două bănci care încă mențin ratele dobânzilor sub zero. Piețele încearcă să evalueze riscurile asupra creșterii economice. Banca Angliei a decis să majoreze rata dobânzii cu încă 0,25% până la 1% și a avertizat, de asemenea, că gospodăriile se confruntă cu o scădere de 1,75% a venitului real disponibil în acest an, a doua cea mai mare scădere din 1964 încoace. Banca Angliei prognozează „stagflație”, o inflație de 10% și recesiune până la sfârșitul acestui an.
Semnele de îngrijorare date de prețurile ridicate ale energiei, împrumuturile scumpe care afectează companiile și persoanele fizice, inflația și îngrijorările legate de creșterea economică se traduc în scăderea încrederii investitorilor în economie. Potrivit eToro Retail investor Beat, în acest an, 63% dintre investitorii români nu sunt încrezători în perspectivele de dezvoltare ale economiei globale, iar 69% dintre aceștia nu cred în evoluția pozitivă a economiei românești.
