Numeroasele măsuri de politică fiscală luate de guvernele României de la începutul crizei au arătat lipsa unei strategii coerente în acest domeniu şi au creat sărăcie, potrivit unui studiu întocmit de avocatul Gabriel Biriş, vicepreşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), informează mediafax.ro
"Am zis că la noi aruncatul cu vina în spatele celuilalt fiind principala preocupare şi sportul naţional, înaintea oinei, am simţit nevoia să fac un studiu, un inventar, al măsurilor de politică fiscală de la începutul crizei. (…) În maxim o lună de zile voi extinde studiul până la 1 ianuarie 2005. Ce am vrut să facem cu acest inventar este să punem o oglindă – să arătăm, nu să incriminăm – şi să vadă inclusiv decidenţii politici, dar şi suporterii unuia sau altuia dintre partidele din România, că de fapt, în realitate, toţi au avut un singur tip de abordare: acela de a mări impozite şi taxe, de a agresa mediul de afaceri, agresiune care ne-a dus până la urmă în situaţia în care suntem acum", a declarat Biriş într-o conferinţă de presă.
Inventarul nu conţine toate modificările de formă sau care ţin de modul de declarare a unor impozite şi taxe, ci doar modificările aduse de Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, care au avut un impact direct în modul de calcul şi plată al impozitelor de către contribuabili. Nu au fost incluse în inventar taxele pe resursele minerale, modificarea redevenţelor pentru resurse minerale sau taxa de primă înmatriculare/mediu pentru autoturisme.
"Mediul de afaceri are ca problemă esenţială predictibilitatea. Atât timp cât lucrurile nu sunt predictibile, nu poţi să funcţionezi, nu poţi să-ţi faci business plan când dintr-un moment în altul mai ai o ordonanţă de urgenţă care schimbă regulile jocului", a declarat, la rândul său, Florin Pogonaru, preşedintele asociaţiei, conform mediafax.ro El a arătat că prima concluzie în urma analizei celor 155 de modificări a arătat că acestea au generat sărăcie "în mod masiv". Totodată, autorităţile au arătat că nu au o filosofie fiscală care să poată fi contrapusă solicitărilor de austeritate venite din partea instituţiilor financiare internaţionale. "Dacă am avea o filosofie fiscală care să spună că prin fiscalitate stimulăm ceea ce vrem să dezvoltăm şi penalizăm ceea ce credem că afectează creşterea economică, probabil că altfel am negocia cu instituţiile internaţionale", a punctat Pogonaru.
La rândul său, secretarul general al asociaţiei, Cristian Pârvan, a afirmat că fiscalitatea în România nu poate folosi exclusiv la asigurarea de venituri la bugetul statului. "Fiscalitatea în România nu este un instrument, aşa cum s-a spus, gândit, asumat, coerent, care să poată fi înţeles de mediul de afaceri, care să-şi adapteze afacerile funcţie de priorităţile fiscale ale Guvernului, şi reprezintă doar momente în care câte o idee iese afară în mod triumfal", a spus el.
În ciuda numărului uriaş de modificări aduse legislaţiei de guvernele Boc şi Ponta, marile probleme ale fiscalităţii româneşti, precum evaziunea în domeniul TVA şi cel al accizelor sau munca la negru, au rămas nerezolvate, arată AOAR. Totodată, nu au fost reformate impozitele pe proprietate, iar măsurile de susţinere a pieţei auto şi de înnoire a parcului auto naţional au contribuit la prăbuşirea pieţei şi nu la creşterea ei. În plus, nici creşterea impozitelor şi taxelor, introducerea de noi taxe sau "agresivitatea crescută" a controalelor fiscale din ultima perioadă nu au îmbunătăţit situaţia, ANAF abandonându-şi complet rolul de îndrumare a contribuabilului.
Potrivit AOAR, în topul măsurilor negative se regăsesc creşterea TVA, impozitul pe construcţii, introducerea penalităţilor de întârziere, modificarea cursului la care se calculează acciza şi impozitul minim.
În schimb, primele cinci măsuri pozitive din această perioadă au fost exceptarea de la impozitul pe câştiguri de capital, modificarea tratamentului rezervelor din reevaluare, introducerea în Codul Fiscal a contribuţiilor sociale obligatorii, reglementarea cu privire la contribuabilii inactivi şi taxarea inversă la cereale.