Furnizorii de apă din România vor trebui să se lupte pentru jumătatea de piaţă încă neocupată, pentru accesarea fondurilor europene şi pentru respectarea standardelor UE.
Acum cinci ani, doar 54% din locuinţele din România erau racordate la o instalaţie de apă. Se estimează că acum proporţia acestora a ajuns undeva la două treimi din total, însă în destule cazuri apa vine de la propriul hidrofor, şi nu dintr-o reţea publică. „Conform datelor noastre, apa potabilă este furnizată în toate oraşele din România şi în 851 de comune dintr-un total de aproape 2.700“, spune Corina Cador, director general al Direcţiei Monitorizare Piaţă din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunale de Utilităţi Publice (ANRSC).
Informaţiile Institutului Naţional de Statistică sunt mai optimiste: există reţele de apă în 1.550 de comune. Oricare ar fi adevărul, piaţa este încă departe de saturare (mai ales având în vedere că nici măcar în majoritatea localităţilor în care există reţele nu s-a ajuns la acoperire completă) şi, pe măsură ce nivelul de trai va creşte, vor apărea din ce în ce mai mulţi potenţiali consumatori. „Acum, tendinţa este de transformare a regiilor existente în societăţi comerciale, pentru că acestea accesează mai uşor fondurile europene. Apoi, operatorii locali se unesc sau îşi delegă competenţele unuia mai puternic, apărând astfel operatori regionali, mai credibili în relaţiile cu Uniunea Europpeană şi cu instituţiile financiare“, spune Iulian Băndoiu, director general în cadrul ANRSC. Într-adevăr, pe lângă furnizorii regionali deja existenţi (cum sunt cei din Constanţa, Iaşi, Arad sau Alba), se preconizează (nu întotdeauna fără tensiuni) apariţia unor structuri similare în Braşov sau în Neamţ.
Miza nu este deloc neglijabilă. În 2005, de exemplu, Apa Nova SA Bucureşti a avut o cifră de afaceri de peste 80 de milioane de euro şi un profit de 13 milioane de euro. Totuşi, crede primarul general Adriean Videanu, înţelegerea existentă între francezii de la Veolia şi municipalitate nu este tocmai în regulă. „Din păcate, contractul de concesiune, aşa cum am spus-o de mai multe ori, este păgubos atât pentru municipalitate, cât şi pentru Apa Nova“, a explicat edilul, anunţând că acesta va fi renegociat. Şi compania a aprobat redeschiderea discuţiilor. „Apa Nova este de acord cu această renegociere şi aşteaptă clarificarea unor puncte ambigue din contract“, precizează Monica Răuţu, de la biroul de presă al societăţii. Preşedintele Comisiei pentru Utilităţi Publice din Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Dorin Băleanu, nu pare la fel de entuziasmat.
„Cred că sunt riscuri destul de mari. Este un contract încheiat sub consultanţa Băncii Mondiale, cu obligaţii foarte mari pentru Veolia, pe care, după cum arată lucrurile acum, nu par să mai aibă timp să le îndeplinească. Mi-e teamă că, dacă începem renegocierea, le dăm şansa să se degreveze de aceste obligaţii“, afirmă el.
Dar perioada ce urmează nu este plină de emoţii numai pentru operatorul bucureştean. 90% din cei 868 de furnizori de apă potabilă înregistraţi la ANRSC nu sunt încă licenţiaţi (adică îndeplinesc sau investesc pentru a ajunge să îndeplinească standardele europene de calitate, mediu şi gospodărire a apelor), iar acest lucru trebuie să se petreacă până în martie 2008, altfel încep sancţiunile, ce pot merge până la oprirea activităţii. Jumătatea plină a paharului este că cei 86 de operatori licenţiaţi acoperă nouă zecimi din piaţă.
Nici consumatorii nu vor avea zile liniştite. Preţurile vor avea tendinţa să crească pe măsură ce vor creşte unele costuri, cum ar fi energia electrică sau forţa de muncă sau pentru a acoperi investiţiile în extindere şi retehnologizare. „Preţurile, care variază destul de mult de la un oraş la altul, sunt încă la jumătatea celor din Uniunea Europeană. Diferenţele dintre ele se explică prin diferenţele de tehnologie – una este să ai apă prin cădere, de la munte, şi alta să o extragi de la mare adâncime sau să o pompezi câteva zeci de kilometri, peste dealuri“, arată Constantin Predoi, directorul general al Direcţiei Preţuri din cadrul ANRSC.
DISPUTE PENTRU CONDUCTE
SCANDAL Când a fost privatizată în 2003, Petromservice a preluat şi o serie de reţele de apă din 11 localităţi prahovene. Compania nu a dorit să investească în retehnologizarea acestora şi a vrut să le cedeze Consiliului Judeţean, care, însă, s-a opus.
PROTEST Unul din cele mai mari sisteme de aducţiune a apei din ţară, în lungime de 76 de kilometri, în valoare de peste opt milioane de dolari, a fost inaugurat în noiembrie 2006. Sistemul deserveşte oraşul Moineşti şi alte zece localităţi băcăuane. Primarul uneia din comune, Ardeoani, a refuzat să recepţioneze lucrarea, reclamând o serie de deficienţe majore.
CONTROVERSE Regia Apa Braşov se află în prezent în centrul unor dispute între consiliul judeţean şi administraţia locală din oraşul de la poalele Tâmpei, privind transformarea sa în societate comercială şi în operator regional, în pericol fiind o finanţare de 111 milioane de euro.
