Menirea si rolul Societatii Nationale a Apelor Minerale – SA (SNAM), aceasta veriga intermediara aparuta itre stat si imbuteliatori pe de o parte, si itre imbuteliatori si materia prima pe de alta parte, au iceput sa fie contestate puternic i ultimul timp, mai ales dupa aparitia Legii minelor, i 1998.
Societatii Nationale a Apelor Minerale i-au fost concesionate, i conditiile Legii minelor, 30 de perimetre de exploatare, reprezentind 13,06% din rezerva totala de apa minerala (ceea ce iseamna, de fapt, aproape itreaga cantitate de ape minerale imbuteliabile, pentru consumul alimentar) si 16,6% din numarul total de zacaminte hidrominerale.
Societatea are contracte economice de livrare pe termen lung a apei minerale cu 36 de parteneri, carora le vinde materia prima de la sursa cu 37 de lei litrul. Se pare isa ca, la bugetul statului nu ajung decit 70 de bani/litru, plus suma aferenta impozitului pe venit, restul intrind i vistieria SNAM.
Dumitru Balan, director executiv la Organizatia Patronala a Apelor Minerale (OPA), detaliaza: „Pina i 1990, toate problemele care tineau de apele minerale erau rezolvate de Inspectia de Stat pentru Resurse Minerale. Aceasta s-a transformat i Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), iar aparitia acestui intermediar, SNAM, nu avea nici un rost. Cit am fost la mina statului, nu aveam alta solutie, i sensul ca, neexistind legislatie i domeniu, nu puteam cere concesiunea izvoarelor. Dar nici conflicte nu au fost itre noi si fosta regie RAMIN actuala SNAM. Ni s-a spus ca dupa ce apare Legea minelor, totul se va rezolva. S-a tot aminat, pina i 1998, moment i care ne-am dat seama ca se lucreaza altfel, ca nu se aplica legea asa cum trebuie. Exista si un document oficial emis de Consiliul Concurentei care sustine multe puncte de vedere ale producatorilor: legea s-a aplicat discriminatoriu si s-au facut abuzuri i acordarea licentelor de exploatare.”
Asa au aparut o serie de actiuni contestatare vizavi de legislatia romineasca i domeniul explorarii, exploatarii si comercializarii apelor minerale. in acest moment, exista 12 societati de imbuteliere care au actionat i judecata Guvernul Rominiei si Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, solicitind:
· modificarea obiectului de activitate al SNAM, i sensul eliminarii activitatii de extractie a apelor minerale;
· atribuirea licentelor de exploatare societatilor comerciale de imbuteliere;
· desfiintarea SNAM si ifiintarea unui Oficiu al Apelor Minerale i structura ANRM, organ bugetar de specialitate i structura Guvernului Rominiei.
Doua dintre aceste societati, respectiv Cristalina Vatra Dornei si Dorna Apemin, au cistigat procesele intentate, aflate acum i faza de recurs la Curtea de Apel, celelalte zece procese fiind pe rol.
in fond, ce incrimineaza imbuteliatorii? in primul rind, faptul ca acordarea licentelor de concesiune a exploatarii surselor de catre SNAM a instituit un monopol de stat asupra zacamintelor. Aceasta situatie a indus producatorilor o nesiguranta privind asigurarea materiei prime, ceea ce s-a tradus, i ultimul timp, i reducerea pina la zero a investitiilor. in aceste conditii, piata interna nu are sanse sa se dezvolte, iar de cucerirea celei externe, nici nu poate fi vorba.
Pisica aterizeaza dintr-o curte i alta
in replica la aceste acuzatii se precizeaza ca SNAM are sub obladuire doar 13,06% din rezerva totala de apa minerala. Celelalte zacaminte sunt date i exploatare, prin licenta de concesiune, altor societati comerciale, iar cele i conservare sunt oferite de ANRM spre concesionare oricarei persoane fizice sau juridice, romine sau straine, prin licitatie publica. in ceea ce priveste dezvoltarea pietei, inclusiv a exportului, se considera ca tocmai existenta SNAM constituie o garantie pentru investitori, deoarece contractele de livrare a apei minerale, icheiate pe o perioada de 20 de ani, se pot prelungi cu perioade succesive de cinci ani, cantitatile livrate fiind i limita rezervelor omologate. De asemenea, ilocuirea SNAM cu un oficiu de specialitate aflat i subordinea ANRM ar isemna o crestere nejustificata a cheltuielilor bugetare.
Radu-Silviu Hornianschi, director tehnic la SNAM, sustine ca toata campania de subminare a activitatii acestei societati care urmareste, i ultima instanta, chiar desfiintarea ei, este o actiune initiata si sustinuta de catre imbuteliatorii constituiti i Organizatia Patronala a Apelor Minerale, idrumati de catre presedintele i exercitiu al acesteia, Jean Valvis: „Acestia sunt ajutati de unii factori de decizie din aparatul guvernamental, cu o insuficienta cunoastere a problematicii specifice apelor minerale, care, orbiti de febra privatizarii, nu sesizeaza ca aceasta campanie are niste scopuri bine definite”, spune Hornianschi.
Monopolul privat sperie ambele tabere
in viziunea directorului SNAM, unul dintre scopurile urmarite de OPA este crearea unui monopol privat asupra apelor minerale, astfel icit Organizatia Patronala Apemin sa dispuna nelimitat si necontrolat de aceste bogatii naturale, interesele strategice ale statului romin i domeniu fiind excluse. Acest lucru ar isemna o exploatare arbitrara si haotica, dupa nevoile de moment ale fabricilor, ceea ce ar conduce la degradarea zacamintelor, calitatea si echilibrul hidrogeologic fiind greu sau imposibil de restabilit ulterior.
in plus, i ultimul timp, aprobarea prin H.G. nr. 456/2000 a privatizarii SNAM printr-un investitor strategic si cu evaluarea societatii printr-o firma ce consultanta internationala a stirnit o avalansa de proteste din toate partile. Cel putin i aceasta privinta exista un punct de vedere comun: printr-o astfel de privatizare, aceasta societate cu capital integral de stat s-ar transforma itr-un monopol privat, care si-ar face propria strategie de dezvoltare si politica de preturi, cu efecte imprevizibile, greu de controlat. Interesele personale pot duce cu usurinta la aparitia unor fenomene de supraexploatare, cu repercusiuni asupra calitatii si protectiei surselor sau, dimpotriva, la fenomene de reducere a exploatarii sau chiar ichidere abuziva a unor surse. in acest fel se va ajunge, i scurt timp, la aparitia unui sistem neconcurential pentru operatorii de pe piata apelor minerale.
Cele doua parti au pozitii ireconciliabile
Pentru orice observator neutru, este clar ca interese fatise sau subterane exista i ambele tabere. in cazul i care privatizarea rapida a SNAM s-ar face i favoarea unei societati straine, aceasta ar putea dicta indirect si i interes personal politica de import-export, controlul statului devenind aproape inexistent.
in aceste conditii, conducerea SNAM recurge la urmatoarea solutie: pastrarea societatii cu capital integral de stat si cu acelasi obiect de activitate, care apara interesele statului i acest domeniu, dind, totodata, garantia societatilor producatoare ca investitiile realizate i domeniul imbutelierii nu sunt periclitate, acestea avind asigurate materia prima pe termen lung si i conditii de calitate.
in schimb, OPA persista cu tenacitate i a demonta fiecare afirmatie care ar motiva pastrarea SNAM cu aceleasi atributii, argumentul suprem fiind ca, dupa calculele proprii si ale Oficiului Concurentei, statul ar obtine venituri itre 30 si 50 de ori mai mari decit i prezent.
„Privatizarea SNAM printr-un investitor strategic a deranjat multa lume si, oarecum, justificat. Aceasta perioada nu este oportuna privatizarii si, din surse demne de icredere, se pare ca nu se va itimpla acest lucru. Acum, tot taraboiul se desfasoara i jurul licentelor. Societatile comerciale de imbuteliere pretind ca ar avea dreptul la licente, contrar Legii minelor care nu stipuleaza acest lucru. Consider ca nu detinerea licentelor ar isemna rezolvarea problemelor. Societatile se pot dezvolta pe baza contractelor de lunga durata pe care le-am icheiat cu fiecare fabrica i parte, acestea constituind pentru ele o garantie i vederea dezvoltarii afacerilor pe piata interna sau externa. Sigur, se fac fel de fel de speculatii si de comparatii cu ce era iainte de 90 sau cu ce este i alte tari. Noi trecem isa printr-o perioada de tranzitie, de aici si profilarea SNAM pe aceasta problematica a exploatarii optime si rationale: nu putem extrage dupa placul fiecaruia, exista o protectie a sursei, a zacamintului si o urmarire permanenta a parametrilor – ceea ce nu se poate face de oricine si i orice moment. Altfel, ne vom transforma i scurt timp, din producatori, i importatori de ape minerale.”rn
rn
„La Ministerul Industriilor nu exista competenta pentru a reglementa piata apelor minerale, motiv pentru care, i bugetul statului romin intra de aproape 60 de ori mai putine venituri, fata de cit ar fi normal. Acum se asteapta schimbarea guvernului si se amina privatizarea SNAM, pentru ca ministerul de resort este inexistent i problemele de dezvoltare a ramurii si, efectiv, nu este capabil sa formuleze o propunere. Noi am venit cu trei propuneri: 1) transferarea concesiunilor, i acest caz nemaifiind nevoie de nici o hotarire de guvern; 2) Din hotarirea de guvern prin care s-a ifiintat SNAM sa se scoata atributiile referitoare la exploatarea surselor, SNAM putind i continuare sa desfasoare servicii i domeniu; 3) o privatizare prin divizare, adica sa se vinda partea ce-i revine celui care imbuteliaza itr-o anumita zona.”rn
rn
Atributiile SNAMrn
Activitatea desfasurata pina i prezent de Societatea Nationala a Apelor Minerale -SA a avut ca prioritati:rn
asigurarea apei minerale naturale pentru toti beneficiarii printr-o exploatare eficienta si rationala a surselor;rn
asigurarea protectiei corespunzatoare a zacamintelor si surselor, apa minerala naturala fiind singura substanta minerala regenerabila;rn
retehnologizarea instalatiilor de extractie si livrare;rn
extinderea automatizarii si monitorizarii parametrilor de exploatare;rn
activitati de prospectiune, explorare, dezvoltare, proiectare, expertiza si analize de laborator pentru punerea i evidenta de rezerve noi;rn
studii de optimizare a exploatarii si de fundamentare a parametrilor de protectie a surselor si zacamintelor hidrominerale;rn
initierea de studii de vulnerabilitate la poluare, dimensionari de perimetre de protectie i concordanta cu conditiile de exploatare.rn
Scurt istoricrn
in urma cu o suta de ani, administrarea zacamintelor de ape minerale imbuteliabile era asigurata de statul romin prin Centrala Berii, Spirtului, Amidonului si Apelor Minerale din cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. Gestionarul resurselor minerale si ordonatorul de credite de la buget era Ministerul Minelor, Petrolului si Geologiei, prin intermediul Inspectiei de Stat pentru Resurse Minerale. rn
in 1990, o data cu desfiintarea centralelor, pentru asigurarea protectiei si a exploatarii rationale a zacamintelor hidrominerale, a fost ifiintata Regia Apelor Minerale (RAMIN). Pe structura acesteia, sapte ani mai tirziu a fost creata Societatea Nationala a Apelor Minerale SA (SNAM), conform H.G. nr. 786/2 decembrie 1997.rn
Productie si consumrn
Productia de apa minerala naturala, exploatata si imbuteliata i Rominia, a crescut an de an, de la 115,9 mil. litri i 1993, la 588 mil. litri i 1999. Consumul a iregistrat, i aceeasi perioada, o crestere anuala de la 5,5 litri/locuitor, la 25,5 litri/locuitor, fiind cu mult mai mic decit media europeana, de 57 litri/locuitor/an sau fata de consumul unor tari dezvoltate, ca Germania, Franta, Belgia, Italia, de 95-110 litri/locuitor/an. Trendul este i crestere substantiala, pentru acest an estimindu-se o productie totala de aproape un miliard litri. Piata se pare ca a ajuns totusi la o anumita saturatie, consumatorii permanenti de apa minerala formind un segment nu mai mare de 15%, procentaj care se dubleaza pe perioada verii si i timpul calamitatilor naturale, prin aparitia consumatorilor ocazionali.
