Când unii pierd, alţii câştigă. În a doua parte a anului trecut, odată cu instalarea secetei, cei de la complexurile energetice s-au văzut nevoiţi să suplimenteze producţia de energie electrică. La final de an, când au tras linie, managerii celor trei producători au constatat o creştere a veniturilor cu circa 40% faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă  încasări suplimentare de aproape un miliard de lei.
 
CE Rovinari: Venituri mai mari și investiții în modernizare

Tiberiu Trotea, directorul general al Complexului Energetic (CE) Rovinari, are motive de bucurie. Veniturile substanțial mai mari au permis complexului să aloce sume importante pentru modernizarea instalațiilor și să se apropie cu pași repezi de îndeplinirea normelor dure de poluare impuse de Comisia Europeană, care vor deveni obligatorii din 2014. „Cifra de afaceri a companiei a înregistrat un plus de circa 29%, de la 794 milioane lei, în 2010, la circa 1,024 miliarde lei în 2011. Astfel, am reuşit să obţinem o cotă de piață de peste 10%, față de 9,7% cât era în 2010“, a spus el.

Acest plus a fost înregistrat în condițiile în care producția complexului a crescut cu peste 11%, de la 5,7 TWh la 6,3 TWh, iar veniturile au crescut de la 1,216 miliarde lei, în 2010, la 1,473 miliarde în 2011. „Am realizat câteva investiții extrem de importante, printre care instalațiile de desulfurare pentru blocurile 3 și 6 și instalațiile de transport a cenușii și zgurii prin metoda fluidului dens la blocurile 6 și 4“, ne-a declarat Tiberiu Trotea. În plus, au fost investite circa 15 milioane lei în modernizarea unui excavator de mare capacitate. Totodată, au fost finalizate, recent, probele de punere în funcțiune a blocului 6, de 330 MW, care, după spusele directorului general, este cel mai modern bloc energetic pe lignit din România. Trotea se arată optimist pentru 2012, an în care estimează creșterea producției de energie electrică cu 7%-9% față de 2011. În 2011 au fost disponibilizate 67 de persoane, iar informațiile privind noi angajări în acest an nu sunt clare.

Craiova și Turceni, plusuri pe linie

Complexul energetic Craiova a produs cu 15% mai multă energie decât estimase pentru 2011, plusul fiind obținut, așa cum era de așteptat, în perioada mai-decembrie, când seceta s-a simțit cel mai mult. Potrivit informațiilor primite de la companie, veniturile au fost cu circa 18% mai mari decât cele obținute în 2010. Având în vedere că în 2010 CE Craiova a obținut venituri de 1,173 miliarde lei (278,6 milioane euro), conform calculelor Capital, pe baza datelor comunicate de companie, anul trecut veniturile s-au situat la 1,385 miliarde lei (319 milioane de euro).
„Profitul obținut din exploatare este mult mai mare decât cel din 2010. Am avut investiții în modernizare de circa 55 milioane de euro în 2011, suma fiind asigurată în proporție de 85% din surse proprii“, ne-a spus Constantin Bălășoiu, directorul companiei.

Cel mai mare complex energetic din Oltenia, CE Turceni, a obținut o producție de energie electrică de 7,96 TWh în 2011, cu circa 30% mai mult decât cea din 2010. Veniturile înregistrate de companie au fost de 2,145 miliarde lei în 2011, cu 39% mai mult față de suma de 1,543 miliarde lei din 2010.
Nu la fel de bine au mers afacerile furnizorilor de cărbuni. Societatea Națională a Lignitului Oltenia (SNLO) se află într-o situație financiară delicată din cauza datoriilor acumulate, deși există cerere pentru cărbuni energetici. În 2010, SNLO avea datorii totale de aproape 450 milioane lei, iar pierderile companiei s-au ridicat la peste 51 milioane lei, potrivit datelor publicate pe mfinante.ro.
„Considerăm că datoriile SNLO nu ar trebui să existe. Societatea are de luat mai mulți bani de la diverse instituții ale statului decât are de dat. Întârzierile o obligă, practic, să plătească penalități“, au afirmat sursele citate.

Profitul Hidroelectrica a intrat la apă din cauza secetei

În cazul celui mai mare producător de energie din România, situația din primele trei luni ale acestui an nu se anunță a fi strălucită. Producția în primul trimestru al anului în curs va fi de până la 60% din media multianuală, potrivit reprezentanţilor companiei. „Situația se îmbunătățește, dar încet. În primul trimestru din 2011, producția a fost cu circa 15%-20% mai mare decât media multianuală. Problema s-a agravat abia în a doua parte a anului trecut“, au afirmat sursele. La finele trimestrului al treilea din 2011, Hidroelectrica a activat clauza de forţă majoră pentru toate contractele comerciale aflate în derulare, cerere justificată de seceta excesivă din toamnă.

Compania a obținut în 2011 veniturile bugetate, de peste trei miliarde de lei, dar profitul brut a fost de aproape 11 ori mai mic decât cel planificat la începutul anului. „Veniturile au fost cele bugetate, dar problema a fost că am depășit bugetul alocat cheltuielilor. Astfel, profitul brut a fost de circa zece milioane lei, sub cel bugetat“, ne-a precizat Dragoș Zachia Zlatea, directorul Hidroelectrica.
Prognozele sumbre din 2012 se pot observa uşor dacă aruncăm o privire peste datele prezentate de Transelectrica  în prima jumătate a lunii ianuarie. Conform datelor menţionate, Hidroelectrica a produs  o cantitate de energie electrică de aproape trei ori mai mică decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Datele prezentate pe site-ul Transelectrica arată că puterea medie zilnică livrată de Hidroelectrica în primele 15 zile ale acestui an a fost de sub 900 MW, mai exact 867 MW, faţă de 2.435 MW cât era medie zilnică aferentă primelor 15 zile din 2011. Dacă facem un calcul putem observa că producţia Hidroelectrica în prima parte a lunii ianuarie a fost de 312.120 MWh faţă de 876.600 MWh, cantitate produsă în aceeaşi perioadă din 2011.

Ieşim, încet-încet, din secetă: În martie, cotele Dunării ajung aproape de normal

După ce a speriat pe toată lumea în ultimul trimestru din 2011, seceta pare că-și lasă baltă planurile privind România. Potrivit estimărilor avansate de către specialiștii de la Institutul Național de Hidrologie, Dunărea va avea un debit de peste 3.500 metri cubi/secundă în februarie și circa 5.000 mc/secundă în martie, pe fondul unor cantități de precipitații care se vor înscrie în limitele normale pentru această perioadă a anului. În decembrie, debitul fluviului a fost sub 2.000 mc/secundă. Totuși, valorile respective rămân sub media anuală. Pentru ianuarie, media anuală este de aproape 5.000 mc/secundă, pentru februarie, de 5.300 mc/secundă și pentru martie, de 6.700 mc/secundă. Astfel, dacă în ianuarie Dunărea se află la 60% din media anuală, în martie ar urma să ajungă la 75%.

Ninsorile abundente care au căzut în Austria vor contribui, spre primăvară, la creșterea considerabilă a debitului Dunării începând din martie, ne-au explicat specialiştii Institutului.
În luna februarie 2012, regimul hidrologic se va situa la valori de circa 50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50%-80%) pe Vișeu, Iza, Tur, Bistrița, Prahova și pe cursurile superioare și mijlocii ale Oltului și Trotușului.
În prezent, debitul Dunării este de circa 3.400 mc/s la intrarea în țară. Debitul fluviului va fi în creștere în următoarele zile datorită precipitațiilor căzute în ultimele zile și se va apropia de nivelul de 4.000 mc/s.  
Prognozele pe februarie și martie privind cantitatea de precipitații sunt și ele îmbucurătoare, acestea menținându-se la cotele normale pentru această perioadă a anului.

Profitul obţinut din exploa­tare este mult mai mare decât cel din 2010. Am avut investiţăii în modernizare de circa 55 mil. euro în 2011, suma fiind asigurată în proporţie de 85% din surse proprii.
CONSTANTIN BĂLĂȘOIU,
director general, CE Craiova

Cota de piață a complexului a crescut anul trecut la peste 10%, față de 9,7%, cât era în 2010. Cifra de afaceri a companiei a înregistrat un plus de circa 29%, de la 794 milioane lei, în 2010, la circa 1,024 miliarde lei în 2011.
Tiberiu Trotea, director general, CE Rovinari


Veniturile au fost cele buge­tate, dar problema a fost că a am depășit bugetul alocat cheltuielilor. Astfel, profitul brut a fost de circa zece mili­oane lei, sub cel bugetat.
Dragoș Zachia Zlatea, director Hidroelectrica

1 mld. de lei au fost veniturile supli­mentare obținute de complexu­rile energetice în 2011, în principal din cauza secetei din a doua jumătate a anului

40% din media anuală este scăderea capacității de producere a energiei hidro în primele trei luni ale acestui an