Chiar dacă afacerile constructorilor sunt în scădere, în principal, din lipsa lucrărilor de infrastructură, producătorii de materiale de construcţii şi-au sporit afacerile cu 3,8% anul trecut şi aşteaptă tot un an pozitiv şi în 2017.

„Piaţa materialelor de construcţii a crescut anul acesta datorită sectorului rezidenţial, chiar dacă nu au fost lucrări de infrastructură. Ponderea financiară a zonei imobiliare în piaţa materialelor de construcţii ar trebui să fie mai mică, dacă ar fi lucrări de infrastructură, dar anul acesta ajunge spre 40%. Asta şi pentru că preţurile au crescut pe fondul noilor tehnologii utilizate la construcţia locuinţelor“, spune Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR). Anul trecut s-au finalizat peste 52.000 de locuinţe, număr cu 11% mai mare faţă de cel din 2015, iar în decursul acestui an ritmul de construcţie în sectorul rezidenţial s-a păstrat la nivelul anului trecut.

În ciuda proiectelor lansate de dezvoltatorii de locuinţe, Georgescu este de părere că economiile populaţiei sunt pe terminate şi că anul viitor producţia de materiale se va domoli. „Oamenii şi-au investit economiile. Băncile înăspresc condiţiile la acordarea creditelor de consum şi, probabil, va urma şi creditul ipotecar. În privinţa lucrărilor de infrastructură, în cel mai bun caz, vor începe din septembrie anul viitor, după ce licitaţiile organizate în această perioadă vor parcurge etapele de proiectare şi organizare de şantier. Anul viitor se va lucra pe cioturile începute“, susţine preşedintele APMCR.

Şi totuşi

Revista Capital a identificat zece producători care şi-au extins fabricile în acest an sau care vor să construiască altele noi, în urma unor investiţii ce depăşesc 300 mil. euro. Majoritatea acestora îşi motivează planurile prin nevoia de eficientizare a afacerilor. Spre exemplu, producătorul elveţian Sika a cuprins în programul de investiţii din 2018 deschiderea unei noi fabrici de aditivi pentru beton, mortare şi produse pe bază de ciment în Bucureşti. Compania are o fabrică în Braşov, cu o capacitate de 10.000 de tone pe an, şi una în Cluj, care poate produce până la 50.000 de tone pe an. Managerii firmei admit că fabricile care funcţionează în România sunt suficiente pentru nivelul actual al cererii din piaţă, în special pe zona de mortare, în contextul în care sunt producători care nu lucrează la capacitate maximă. Laurenţiu Ştefănescu, directorul general al Sika România spune că, înainte de a face o fabrică nouă, investitorii realizează o retehnologizare a capacitălor pe care le au deja şi că majoritatea investiţiilor actuale se fac cu scopul eficientizării activităţii şi mai puţin pe fondul unei cereri mai mari de materiale.

 

„Noi suntem mai atipici şi investim, dar pe acelaşi principiu al eficientizării. Dacă aspectele logistice erau mai puţin importante în cadrul business-ului, nu mai făceam o fabrică similară, poate, cu ceea ce am făcut la Cluj. Avantajele unei construcţii de la zero sunt date de posibilitatea de a personaliza fabrica după necesităţi. Intervine noţiunea de a investi în ceea ce doreşti şi nu de a prelua ceea ce au făcut alţii“, explică el.  

Zone neacoperite

După ce a cumpărat 20 de hectare de teren în Işalniţa, lângă Craiova, omul de afaceri Marcel Bărbuţ a demarat aici construcţia unei copii a platformei industriale pe care o are la Roman. Noua unitate Adeplast va putea produce 450.000 de tone de mortare uscate/an şi 700.000 metri cubi de polistiren pe an. Din acest punct se va alimenta cu marfă partea de sud-vest a ţării şi se va exporta în Bulgaria şi statele din fosta Iugoslavie. Pentru dezvoltarea acestui obiectiv s-au alocat 21 mil. euro, iar producţia este programată să înceapă la sfârşitul lunii aprilie, potrivit informaţiilor obţinute de Capital de la companie. Bărbuţ îşi motivează investiţia prin cererea mare de locuinţe noi, care determină producătorii să îşi suplimenteze capacităţile. „Dincolo de toate problemele economico-politice, cu care ne confruntăm în ultimii ani, totuşi ţara noastră se află în cea mai bună perioadă istorică. Perpectivele sunt optimiste, dacă vom şti să speculăm acest avantaj. Dacă nu investeşti acum, atunci când?“, se întreabă retoric Daniel Stăncescu, CEO-ul Adeplast.

Pe acelaşi principiu, de a deservi o zonă neacoprită, producătorul de termoizolaţii Austrotherm a preluat în această toamnă fabrica de polistiren din Arad a companiei locale Von Meister, care are o capacitate de 240.000 metri cubi/an. Producătorul austriac mai are două fabrici în Bucureşti şi Neamţ şi spune că, până acum, a lăsat bani pe drumul de livrare spre vest şi de-a lungul Carpaţilor. „Era costisitor să transportăm polistiren în această zonă. Să aranjezi, în sezon, un camion de la Bucureşti până la Timişoara dura şi trei zile. Aşa, marfa ajunge în patru ore“, menţionează Laurenţiu Istrate, directorul general al Austrotherm. Anul viitor, compania îşi propune să investească în spaţii de stocare noi şi în retehnologizarea fabricii cumpărate. Istrate vede această achiziţie ca pe o oportunitate în contextul în care în România mai sunt multe blocuri de termoizolat pentru atingerea obiectivelor asumate în programul european „20-20-20“.

 

Asalt de vată

După ce Saint-Gobain şi-au închis fabrica de vată minerală de sticlă Isover de la Ploieşti la începutul anului trecut, ca efect al scăderii vânzărilor şi al supra-capacităţii de producţie din piaţă, francezii au decis ca în iulie 2018 să redeschidă unitatea de producţie, după finalizarea unui proces de retehnologizare. În acelaşi loc, producătorul mai are o o unitate de producţie de vată minerală bazaltică, la care lucrează 86 de angajaţi, şi care anul viitor va intra şi ea într-un proces de modernizare cu scopul majorării capacităţii de producţie la 30.000 de tone în 2019.

Interesant este faptul că grupul danez Rockwool a decis să îşi deschidă tot în Ploieşti prima sa fabrică din România. Compania a anunţat că va investi circa 50 mil. euro în construcţia primei sale fabrici de vată minerală bazaltică din România, unde vor lucra 150 de muncitori. Producătorul este prezent pe piaţa locală din 1998, însă doar ca furnizor de materiale pentru construcţii.

În expansiune

Antreprenorul braşovean Horaţiu Ţepeş a cumpărat în acest an platforma industrială Hidromecanica 2 din Braşov şi a demarat un plan de investiţii de 20 mil. euro întins până în 2020. În urma acestuia, compania Bilka Steel îşi va extinde producţia cu panouri termoizolante şi profile înalte. Dacă în acest an, consumul de oţel prevopsit – materie primă utilizată în fabrica Bilka, este estimat de producător la 80.000 de tone, după implementarea noilor linii de fabricaţie, Ţepeş se aşteaptă să depăşească un consum de 100.000 de tone din acest material.

 

O premieră în rândul producătorilor români este extinderea grupului Teraplast în Serbia. Compania, controlată de omul de afaceri Dorel Goia, a cumpărat în acest an producătorului de panouri sandwich Interlemind, contra unei sume de 4,3 mil. euro. Noua fabrică are o capacitate de producţie comparabilă cu cea a TeraSteel Bistriţa, adică 2,2 milioane de metri pătraţi pe an. Planul de investiţii în unitatea din Serbia se ridică la 6,5 mil. euro pentru 2017 şi va continua anul viitor cu instalarea unor echipamente pentru producţia de panouri cu vată minerală bazaltică. Fabrica îşi propune o cifră de afaceri de 28 mil. euro pentru 2018.

La rândul său, producătorul de vopsele Policolor are planificată pentru anul viitor mutarea fabricii din zona Theodor Pallady a Bucureştiului în cartierul Militari. Pe lângă linia de producţie de vopsele şi lacuri pentru industria auto, cu o capacitate de 4.000 de tone pe an, care urmează să fie mutată, Policolor intenţionează să pună în funcţiune şi o linie secundară pentru producţia de vopsele pe bază de apă cu o capacitate de 5.000 de tone/an/schimb de producţie.

Investiţii de anvergură

Cea mai mare fabrică realizată în acest an în sectorul materialelor de construcţie este unitatea turcilor de la Yildiz Entegre din Oarja. Complexul, a cărui dezvoltare implică o investiţie de 150 mil. euro, va facilita producţia de plăci MDF şi MDF laminat pentru industria mobilei, dar şi parchet laminat, uşi şi hârtie impregnată. Producătorul a angajat deja 280 de muncitori dintr-un total de 450 de angajaţi, câţi vor fi necesari la finalizarea investiţiei. Pentru procesul de producţie, Yildiz Entegre va achiziţiona, anual, aproximativ 800.000 metri cubi de lemn de calitatea trei şi patru de la stat, dintr-un total de 18 milioane de metri cubi, şi de la furnizorii privaţi. Fabrica va putea prelucra anual circa 500.000 de metri cubi de material lemnos. Turcii se aşteaptă la afaceri de 200 mil. euro în 2018 şi vor să exporte 80% din producţie, în special, în China, Malaezia, Thailanda, Coreea şi Orientul Mijlociu.

O altă investiţie majoră, demarată în această toamnă, este cea a elveţienilor de la Montana Tech Components, care dezvoltă prin subsidiara lor Alu Menziken o nouă fabrică de profile şi tuburi de aluminiu. Chiar dacă marfa produsă la Medieşu Aurit din Satu Mare va merge, în special, către industria auto, fabrica va produce şi profile de aluminiu utilizate în construcţii. Dezvoltarea platformei industriale presupune o investiţie de 44 mil. euro, susţinută de un împrumut de 25 mil. euro acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.