Apărarea statului de drept este o chestiune de „credibilitate” pentru Uniune
„Războiul rus în Ucraina este şi un atac împotriva direcţiei democratice luate de Ucraina„, a amintit Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei, în momentul prezentării raportului anual privind statul de drept în Uniunea Europeană. Acest exerciţiu capătă deci în acest an o cu totul altă dimensiune, aproape geopolitică. Deoarece pentru a apăra pilonii democraţiilor care sunt drepturile fundamentale şi statul de drept, „nu putem rămâne credibili decât dacă propria noastră casă este în ordine”, a insistat dna Jurova, răspunzătoare pentru Valori şi Transparenţă. Or, Polonia şi Ungaria, caracterizate prin încălcări „sistematice” ale statului de drept, continuă să provoace „îngrijorări serioase”, după cum spune Comisia.
Realitatea este că la nivel politic, ambiţia europeană (deja slabă) de a se ocupa de acest subiect care deranjează a suferit o lovitură în numele unităţii celor 27 faţă de Moscova. Mai mult, în momentul în care economiile europene se pregătesc pentru şocul inflaţiei şi a unei eventuale penurii de gaz rusesc, Polonia şi Ungaria fac presiuni pentru a avea acces la fondurile lor de relansare europeană (subvenţii de 23,9 respectiv 7,2 milioane de euro), pe care nu le-au obţinut încă din cauza îngrijorărilor europene în legătură cu statul de drept. Comisia, încurcată, şi-a înmulţit deci eforturile pentru a găsi o soluţie, lalibre.be
Aceleaşi probleme persistă în Polonia
În cazul Varşoviei, a fost găsit un consens: executivul european a validat planul de relansare polonez, dar banii nu vor începe să vină decât atunci când Polonia va fi îndeplinit anumite condiţii pentru a îmbunătăţi independenţa justiţiei. Reţineţi că raportul pe 2022 privind statul de drept se fereşte să evalueze dacă reformele poloneze propuse sunt suficiente pentru a redresa situaţia. Această întrebare este atât de sensibilă încât provoacă agitaţie chiar în Comisie.
Şi pe bună dreptate: problemele fundamentale persistă în Polonia, după cum remarcă raportul. „Gravele îngrijorări legate de independenţa Consiliului naţional al magistraturii”, care joacă un rol cheie în numirea judecătorilor, „nu au fost abordate”. Guvernul polonez nu s-a pliat la deciziei Curţii de Justiţie a UE (CJUE) care cerea suspendarea camerei disciplinare a Curţii supreme, utilizată de putere pentru a supune judecătorii.
Condamnată să plătească o amendă de un milion de euro pe zi pentru nerespectarea deciziei, Polonia are acum o factură de circa „300 de milioane de euro” pe care refuză s-o plătească şi pe care Comisia o scade din fondurile ei europene, a amintit Didier Reynders, comisar pentru justiţie. În acest timp, Curtea Constituţională poloneză, care pune în discuţie primatul legislaţiei europene şi a CJUE, provoacă în continuare „îngrijorări” privind independenţa şi legitimitatea sa.
În Ungaria, corupţia ameninţă fondurile europene
Dacă Comisia identifică lipsuri în lupta contra corupţiei în Polonia, în Ungaria acest flagel este în mare măsură ignorat. Prezentând în acest an o analiză aprofundată a acestui domeniu, raportul privind statul de drept arată în Ungaria „lipsa unui bilanţ solid de anchete privind acuzaţiile de corupţie privind înalţi funcţionari şi anturajul lor apropiat”. Budapesta are chiar supărătoarea tendinţă de a retrage proiectele ce trebuie finanţate prin fonduri comunitare dacă Oficiul European de Luptă Antifraudă (Olaf) își bagă nasul. „Riscurile de clientelism, de favoritism şi de nepotism în administraţia publică de înalt nivel nu sunt, în continuare, abordate”, notează documentul.
Comisia se declară deci „foarte îngrijorată de utilizarea bugetului UE în Ungaria„, din cauza unor posibile încălcări ale regulilor privind achiziţiile publice – ele sunt de altfel adesea câstigate de apropiaţi ai prim-ministrului Viktor Orban. În aprilie, Comisia a trebuit să activeze mecanismul numit „de condiţionalitate” contra Ungariei, o reglementare care permite să se suspende plata ajutoarelor europene pentru un stat în care sunt expuse unor abuzuri din cauza încălcărilor statului de drept.
Executivul european mai trebuie să identifice cu precizie fondurile europene care sunt ameninţate în Ungaria. Sau provocarea va fi mai curând să se găsească cele care nu sunt ameninţate, având în vedere ameninţările generale la adresa independenţei justiţiei şi care n-au încetat să se înmulţească de când Viktor Orban s-a instalat la putere, în 2010. Astfel, este neîndoielnic faptul că o deblocare a fondurilor de relansare pentru Ungaria, care se străduie să obţină acelaşi tip de acord ca Polonia, pare delicată (dar nu imposibilă). Într-un text adoptat miercuri în comisia de Libertăţi civile, eurodeputaţii au constatat de altfel că Ungaria a devenit un „regim hibrid de autocraţie electorală” şi îndeamnă Comisia să se arate cu atât mai severă cu Budapesta.
În acest an, raportul privind statul de drept prezintă de asemenea recomandări pentru ameliorarea statului de drept în fiecare din cele 27 de state, o noutate pe care preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, promisese s-o pună în practică. Numărul şi mai ales natura temelor date Varşoviei şi Budapestei uimesc. Dar riscul este ca ele să se adauge multor altor exigenţe – deja formulate de justiţia europeană – pe care Polonia şi Ungaria au luat obiceiul de a le ignora.
Şi Belgia?
Sistemul judiciar duce lipsă de resurse, piaţa media suferă de concentrare.
Comisia constată în raportul ei privind statul de drept că în Belgia, sistemul judiciar suferă de o insuficienţă a resurselor umane şi financiare, chiar dacă salută eforturile guvernului de a se ocupa de această problemă.
În domeniul media, ea arată spre concentrarea „importantă” a pieţei flamande şi creşterea acestui fenomen în partea francofonă, dând exemplu cumpărarea de către grupul Rossel şi DPG Media a RTL Belgium, ca şi achiziţionarea de către IPM a unui grup de presă regional (EDA) şi a unei televiziuni private (LN24).
