Bucureştiul este cea mai poluată capitală din Europa, iar 28.000 de români mor anual din cauze asociate aerului poluat, conform Agenţiei Europene a Mediului. În exterior pericolele sunt reprezentate de emisiile generate de trafic şi industrie, iar specialişti atrag atenţia şi asupra plantelor alergizante, aşa cum este ambrozia. Ambrozia este recunoscută oficial ca plantă de carantină cu pericol biologic, care poate duce la astm. România are de anul acesta o lege care prevede exterminarea acestei plante. Societatea Română de Pneumologie estimează că numărul persoanelor care suferă de astm a ajuns la aproape un milion, adică aproape 6% din populaţia României. Cu toate acestea, specialiştii atrag atenţia că aerul din interior poate fi de două până la cinci ori mai poluat decât cel de afară, precizând că praful de casă este una dintre cele mai importante şi mai periculoase surse alergenice din interior, care conţine acarieni, minerale din exterior şi alte particule care pot să declanşeze reacţii alergice severe şi astm. S-a constatat că, în medie, într-o casă obişnuită, se strâng 18 kilograme de praf, într-un singur an.
Aer curat
Din fericire, pe piaţă există tehnologii care îmbunătăţesc calitatea aerului acasă şi chiar în maşină. Aparatele de aer condiţionat de ultimă generaţie includ filtre speciale care curaţă aerul. Japonezii de la Sharp au inventat tehnologia de purificare a aerului „plasmacluster“ pe care au integrat-o 15 categorii de produse, inclusiv purificatoare de aer, sisteme de aer condiţionat, frigidere, maşini de spălat şi ventilatoare. Cu „plasmacluster“ aerul se curăţă prin emisia de ioni pozitivi şi negativi. Mai mulţi producători de aparate de aer condiţionat au început să introducă filtere cu ionizare în modelele lor. Funcţia de ionizare absoarbe praful din încăpere, polenul sau particulele mici generatoare de diverse alergii. În acelaşi timp, ionii negativi, creează un mediu sigur, relaxant şi sănătos.
Japonezii cuceresc piaţa
Piaţa locală de aparate de aer condiţionat are o valoare de 100 de milioane de euro, potrivit oficialilor Mitsubishi Electric, companie care a deschis recent un birou pe piaţa locală. Mitsubishi Electric are o cotă de piaţă de 10-15% şi speră să câştige tot mai mulţi clienţi pe zona rezidenţială. Concurentul principal este Daikin, o altă companie japoneză care a inventat agentul de refrigerare R32, folosit în toate aparatele de aer condiţionat. Daikin utilizează în aparatele sale filtre cu tehnologia „flash streamer“. Aceasta utilizează electroni care pun în mişcare reacţii chimice asupra moleculelor de aer cu scopul de a elimina mucegaiul, oxizii de azot şi viruşii.
Folosirea pentru doar o oră unui sistem de climatizare ce are încorporată tehnologia Daikin va elimina în proporţie de 97% virusul gripei, iar la două ore de utilizare a aparatului de climatizare, procentul ajunge la 99,8%. Mitsubishi Electric utilizează filtre „plasma quad“ care au la bază aceeaşi tehnologie. Aerul este purificat prin intermediul unui câmp electric şi al unei serii de descărcări electrice care trec prin tot aerul tratat de unitate. Pentru a realiza descărcările electrice sunt utilizaţi electrozi din tungsten.
Reguli de bază
Selectarea dimensiunii corecte a unui aparat de aer condiţionat trebuie să fie realizată în mod normal de un profesionist, deoarece nu depinde numai de numărul şi mărimea camerelor, ci şi de dimensiunea şi orientarea ferestrelor, de expunerea la radiaţia solară şi alţi factori precum degajările interioare.
De exemplu, pentru climatizarea unui dormitor de 20 mp se poate alege un echipament 7.000 BTU/h. În cazul în care apartamentul nu este izolat, iar orientarea este pe sud, este recomandat să se crească capacitatea unităţii la 9.000 BTU/h. Se recomandă poziţionarea unităţii interioare în aşa fel încât curentul de aer să străbată suprafaţa peretelui exterior care este predispus la cele mai mari pierderi/aporturi de căldură. De asemenea, traseul agentului frigorific ce leagă unitatea interioară de cea exterioară trebuie să fie cât mai scurt. Nu în ultimul rând trebuie ţinut cont de zgomotul produs de aparate, cele mai performante fiind capabile sa funcţioneze la numai 19 dB, ceea ce echivalează cu foşnetul frunzelor.
Acest articol a fost publicat în numărul 20 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 14-2 mai 2018