In primavara acestui an, am prezentat principalele coordonate ale razboiului dintre firmele straine care aduc pe piata romaneasca aparatura pentru chirurgia endoscopica. De o parte a baricadei, firma americana Stryker Osteonics, cea mai nou intrata in Romania, iar de cealalta parte, firmele germane si japoneze. Sursa discordiei a constituit-o o serie de hotarari de guvern, dintre care ultima (HG nr. 139/1999) acorda firmei Stryker privilegiul de a furniza spitalelor romanesti aparatura endoscopi
In primavara acestui an, am prezentat principalele coordonate ale razboiului dintre firmele straine care aduc pe piata romaneasca aparatura pentru chirurgia endoscopica. De o parte a baricadei, firma americana Stryker Osteonics, cea mai nou intrata in Romania, iar de cealalta parte, firmele germane si japoneze. Sursa discordiei a constituit-o o serie de hotarari de guvern, dintre care ultima (HG nr. 139/1999) acorda firmei Stryker privilegiul de a furniza spitalelor romanesti aparatura endoscopica in valoare de 25 milioane dolari (cu tot cu dobanzile bancare), avand ING Bank drept finantator si Ministerul Finantelor drept garant al creditului.
Astfel, restul firmelor erau pur si simplu ignorate, fiind incalcate cele mai elementare principii concurentiale. Protestul nu a intarziat, cea mai vehementa fiind firma Endoscopia (reprezentand firma germana Storz), care a atacat in justitie ultima HG, invocand necesitatea organizarii unei licitatii.
Chiar si justitia si-a dat cu stangul in dreptul. In timp ce Curtea de Apel Bucuresti suspenda HG nr. 139, pana la judecarea pe fond, Curtea Suprema de Justitie a suspendat suspendarea, incalcand, efectiv, legea, care nu-i permitea sa intervina decat dupa judecarea pe fond la Curtea de Apel. In final, s-a respectat decizia Curtii de Apel, HG nr. 139 ramanand si pana astazi suspendata.
Un contract semnat
de nimeni
Si totusi la finalul lunii iulie, o veste bizara a pigmentat presa scrisa si unele posturi de televiziune: intre Ministerul Sanatatii si firma Stryker a fost semnat contractul prin care americanii ar urma sa inceapa alimentarea spitalelor cu aparatura promisa. Desi hotararea de guvern care anticipa creditul era suspendata de Curtea de Apel!
Deoarece de la nivelul conducerii ministerului nu am avut nici un raspuns, am fost nevoiti sa aflam de la directorul Directiei buget, Teodor Negru, ca domnia sa nu si-a pus semnatura pe contract. Nici Dana Muresanu, directoarea Directiei aparatura din Ministerul Sanatatii, nu a avut curajul sa avizeze favorabil, din cauza controversatelor preturi ale firmei americane. Nici macar Ministerul Finantelor nu si-a dat avizul, asa ca ne punem intrebarea: a semnat cineva contractul cu Stryker, in afara de ministrul sanatatii, Hajdu Gabor?
Razboiul a fost dublat de o asidua polemica mediatica, unele publicatii fiind pro, altele contra. Dintre pozitiile pro, retinem in primul rand argumentul hazliu conform caruia Stryker ar avea preturi mai mici decat concurenta. Se citeaza, astfel, o licitatie de la inceputul lunii august, organizata de Bursa Romana de Marfuri, pentru echiparea Spitalului CFR 2 Bucuresti cu o trusa de laparoscopie pentru chirurgie. Firma Endoscopia a oferit trusa la pretul de 720,3 milioane lei, inclusiv scolarizarea a doi medici, cu un bonus constand in doua aparate de aer conditionat. Stryker a oferit aceeasi trusa la pretul incredibil de 299 milioane de lei (mai putin aparatele de aer conditionat), adica aproximativ 18.500 USD.
Daca insa luam oferta Stryker, corespunzatoare creditului de 25 milioane, promis de doi ani incoace, pretul unui sistem laparoscopic ne izbeste iremediabil: 95.210 USD. Un calcul matematic de clasa primara ne arata ca Stryker opereaza cu doua unitati de masura extreme, pretul scazand brusc de peste cinci ori la licitatia pentru Spitalul CFR.
Proiectul Stryker – spaima licitatiilor
De ce aceste oscilatii? Pana in primavara acestui an, cand s-a declansat si razboiul mediatic, Stryker venea la licitatii cu preturi cel putin duble fata de concurenta, iesind din start din competitie. Vazandu-se descoperita, firma americana a inceput sa liciteze la preturi pagubos de mici pentru ea. Calculul este simplu: pierde cateva sute de milioane de lei la licitatii de mica anvergura, dar castiga milioane de dolari la marele pot consfintit prin HG nr. 139. Scoate ochii concurentei cu preturi ridicol de mici, pana isi reabiliteaza imaginea, apoi da lovitura cu marea afacere. Care este adevarata oferta: cea de 95.210 sau cea de 18.500 USD? Am solicitat lamuriri de la firma americana, dar pana la incheierea editiei nu am primit raspuns.
S-a vorbit, de asemenea, despre „proiectul Stryker”, presupunand o investitie de 100 milioane USD, pentru construirea unei fabrici de consumabile pentru endoscopie. In primul rand, promisiunea a fost doar verbala. Chiar in conditiile in care fabrica s-ar concretiza, intentia este clara: dupa ce ar satura piata cu aparate pentru chirurgia endoscopica, firma Stryker ar urmari sa monopolizeze, pe piata romaneasca, si distribuirea de consumabile, blocand, astfel, complet concurenta pe cel putin zece ani.
De asemenea, s-a spus ca firma Stryker este singura care a propus un proiect de anvergura, restul firmelor marginindu-se sa atace in justitie initiativa Guvernului. Cu alte cuvinte, ar trebui sa schimbam Ordonanta nr. 12 privind achizitiile publice, sa nu se mai organizeze licitatii, ci fiecare firma sa vina cu cate o oferta si sa inceapa negocierea directa cu Ministerul Sanatatii, dupa modelul FPS. S-ar institui principiul „Primul venit, primul dorit”, ca sa nu mai spunem ca procedeul transparent al licitatiei, prevazut de toate legislatiile civilizate, ar trebui scos din vocabularul juridic.
Totusi, recent, doua dintre firmele concurente, Storz si Olympus, au trimis la Ministerul Sanatatii oferte similare celei a firmei Stryker. Aproape in aceleasi conditii cantitative si calitative, pretul lui Storz este cu 6,5 milioane dolari sub cel al lui Stryker, iar pretul firmei Olympus, cu 12 milioane mai mic.
Toate demersurile firmei americane ajung, pana la urma, in acelasi punct: evitarea licitatiei. Acest lucru a fost sesizat inclusiv de Consiliul Concurentei, prin presedintele acestuia, Viorel Munteanu. Dupa ce a fost informat asupra situatiei, dl Munteanu a trimis o adresa catre Secretariatul General al Guvernului. Printre obiectiile Consiliului Concurentei, la loc de frunte sta faptul ca cele trei hotarari de guvern, culminand cu HG nr. 139 „contravin legislatiei in vigoare privind achizitiile publice si incalca prevederile Legii concurentei, eliminandu-se orice mediu concurential”. Ca o concluzie, Consiliul Concurentei „roaga dispunerea reanalizarii intregii situatii si abrogarea celor trei hotarari de guvern.” Adresa a fost trimisa pe 23 iulie, dar raspunsul nu a sosit nici pana astazi. Potrivit lui Viorel Munteanu, este posibila chiar initierea unei investigatii.
Irinel Tibirna