„În cadrul acestei legi propunem înfiinţarea Consiliului Naţional al Muntelui, organism cu rol consultativ, cu scopul asigurării legăturii dintre Guvern şi reprezentanţii zonei montane, pentru punerea în aplicare a strategiilor şi politicile specifice acesteia, precum şi constituirea unui Comitet de Masiv, pentru fiecare grupă de munţi, cu rol consultativ în aplicarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare şi protecţie a mediului montan, la nivelul teritoriului respectiv”, precizează iniţiatorii în expunerea de motive.
Componenţa, atribuţiile şi responsabilităţile Comitetului de Masiv se stabilesc prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prevede actul normativ.
Parlamentarii PSD susţin că în prezent este în vigoare Legea muntelui nr. 347/2004 şi având în vedere data la care a fost elaborată această lege, precum şi numeroasele modificări legislative naţionale şi europene cu privire la dezvoltarea şi protecţia zonei montane, aceasta nu mai corespunde realităţilor actual.
„Zona montantă este marcată de dezavantaje naturale: altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetaţie etc. şi dezavantaje structurale, precum: scăderea populaţiei tinere, distanţele mari faţă de centrele decizionale şi administrative, izolarea faţă de căile de comunicaţie şi pieţele de desfacere. Având în vedere acest lucru, aceasta trebuie să beneficieze de o politică specifică distinctă, definită conform principiilor dezvoltării durabile, care să vizeze reducerea dezechilibrului între zonele mai favorizate şi cele montane”, se arată în documentul citat.
Iniţiatorii susţin că implementarea acestei legi are ca scop final crearea de noi locuri de muncă, evitarea exodului populaţiei tinere, obţinerea de venituri suplimentare pentru fermieri, prin posibilitatea vânzării produselor obţinute în fermă, creşterea nivelului de bunăstare a populaţiei, dezvoltarea unor parteneriate public-private cu scopul valorificării potenţialului local, valorificarea pe plan local şi naţional a produselor montane, tradiţionale, agricole, ecologice, constituirea sau dezvoltarea formelor asociative indiferent de domeniu în vederea creşterii competitivităţii economice a teritoriului, creşterii calităţii vieţii şi menţinerea tinerilor în zona montană, dar şi creşterea ponderii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în industria agroalimentară.
„Prin prezenta lege se aprobă Programul de încurajare a activităţilor din zona montană, pentru care se alocă 1 miliard de euro pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi din Fondul Suveran de Investiţii al României. Programul de încurajare a activităţilor din zona montană se constituie ca sursă de susţinere a performanţei în sectorul agricol şi non-agricol”, prevede textul legislativ.
Iniţiatorii precizează că Programul va contribui la creşterea şi stabilizarea cantitativă şi calitativă a producţiilor de materii prime, la echilibrarea balanţei veniturilor şi cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reaşeze într-o poziţie mai stabilă şi mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri.
De asemenea, iniţiatorii propun ca familiile tinere de agricultori de munte, care îşi întemeiază gospodării şi cresc animale în echivalent a 5 unităţi de vită mare (UVM), să fie scutite de impozitul agricol şi impozitul pe venitul realizat din agricultură timp de 5 ani de la înfiinţare şi de 50% din acestea, în anii următori.
Totodată, textul legislativ mai prevede ca Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Educaţiei Naţionale să colaboreze în vederea introducerii în învăţământul gimnazial, profesional şi liceal, a unei discipline de studiu care să cuprindă noţiuni elementare despre socio-economia zonei montane.
Propunerea legislativă privind Legea muntelui este iniţiată de social-democraţii Doina Silistru, Alexandru Stănescu, Ioan Dîrzu şi Ioan Stan. Printre susţinătorii acesteia se numără şi liderul PSD Liviu Dragnea, dar şi parlamentari ALDE şi PMP.
Proiectul legislativ a fost înregistrat la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
