Inițiativa Bisericii Greciei, dezvoltată discret în ultimii trei ani, a stârnit dezbateri intense în rândul clerului și a generat întrebări privind implicarea instituției religioase în domeniul bancar, relatează Kathimerini.

Surse apropiate proiectului au dezvăluit că documentele necesare vor fi depuse la Banca Greciei până în luna mai sau începutul lunii iunie. Noua instituție va funcționa exclusiv în mediul digital, fără sucursale fizice, permițând accesarea serviciilor prin computere și smartphone-uri.

Banca Bisericii Greciei,  fără active bisericești

Un reprezentant al proiectului a subliniat că banca nu va folosi activele Bisericii ca garanție, respingând astfel speculațiile conform cărora aceasta ar funcționa ca o „bancă sfântă”.

„Va fi o bancă electronică foarte modernă și nu va implica fondurile Bisericii în procesul de garantare a împrumuturilor”, a declarat sursa citată de Kathimerini.

Chiar dacă unii oficiali ai Bisericii susțin proiectul, există voci sceptice care se întreabă cum va fi primită inițiativa de sectorul bancar tradițional.

„Vom vedea în timp dacă episcopii vor dori să devină acționari”, a comentat un insider.

Evitarea comparațiilor cu Vaticanul

Pentru a evita analogiile cu Banca Vaticanului, implicată de-a lungul timpului în diverse scandaluri financiare, reprezentanții proiectului insistă că modelul lor de business este diferit.

„Nu devenim Vaticanul”, a precizat o sursă bisericească, respingând orice comparații cu structurile financiare ale Sfântului Scaun.

Banca digitală a Bisericii Greciei este susținută de Financial Innovation Holding SA, iar Angelos Filippidis, fostul președinte al Postal Savings Bank, este considerat principalul arhitect al inițiativei. Biserica Greciei nu va contribui cu fonduri proprii, dar se va baza pe prestigiul său pentru a atrage investitori privați.

Dacă proiectul va primi undă verde, banca digitală ar putea să își extindă operațiunile și în afara Greciei, vizând în special comunitățile grecești din diaspora.

Credite de la biserica. BOR are propria rețea de IFN-uri

BOR a fost acuzată în dese rânduri că funcționează pe un sistem corporatist, mai ales sub conducerea lui ÎPS Daniel. Patriarhia a respins aceste acuzații și a argumentat că Biserica Ortodoxă nu a fost niciodată o organizație interesată de profit.

Puțină lume știe că Biserica Ortodoxă Română deține o rețea de instituții nebancare, prin intermediul cărora oferă bani cu împrumut și percepe o dobândă.

Cel puțin șapte Instituții Financiare Nebancare (CAR) care aparțin Bisericii Ortodoxe Române, apar în registrul de evidență a Băncii Naționale a României, la data de 11 aprilie 2023.

Acestea sunt înregistrate ca asociații non-profit, cu un statut juridic propriu, ce raportează anual venituri și cheltuieli. Ele sunt constituite pe baza Legii 4593/1949 (republicată în 2008) – Statutul pentru Organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române.