Apare o nouă forță la nivel mondial! De ce UE este atât de îngrijorată de legea anti-spionaj inițiată de China. Legea anti-spionaj adoptată de China urmărește să mobilizeze „toți cetățenii și organizațiile” în eforturile de a proteja securitatea națională a țării.
Apare o nouă forță la nivel mondial
Apare o nouă forță la nivel mondial! În ultima jumătate a anului, oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene au tras un semnal de alarmă cu privire la legea anti-spionaj a Chinei, informează Euronews.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil cu relațiile comerciale, a descris legea, în timpul călătoriei în China de la sfârșitul lunii septembrie, drept o „mare îngrijorare pentru comunitatea noastră de afaceri”. El a subliniat că „ambiguitatea legii permite un spațiu mai mare de interpretare” și „scade semnificativ încrederea investitorilor”.
Euronews explică de ce legea tulbură liniștea europenilor.
Ce prevede legea anti-spionaj
Introdus pentru prima dată în 2014, proiectul de lege are scopul de a „preveni, a frustra și a pedepsi” actele de spionaj. Prevederile actului normativ acordă autorităților centrale ale țării un mandat extins de a restrânge activitățile percepute drept o amenințare la adresa „securității, onoarei și intereselor naționale”.
Legea se adauagă mecanismului complicat pe care Partidul Comunist Chinez îl are la dispoziție pentru a exercita controlul asupra cetățenilor, companiilor și organizațiilor. Acest control a sporit sub conducerea președintelui Xi Jinping, care a remodelat relația dintre stat și partid pentru a centraliza puterea în mâinile sale.
Dorința lui Xi de autoritate supremă a dus la un impas în relația cu țările occidentale. Liderul chinez a acuzat aliații G7, în special Statele Unite, că încearcă să saboteze ambiția țării sale de a deveni lider global în tehnologie și inovare.
Între timp, democrațiile liberale cred că Xi încearcă să demonteze ordinea bazată pe reguli, stabilită la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, și să impună un sistem alternativ, realizat după chipul și asemănarea Chinei.
Legea extinde infracțiunile, dincolo de definiția tradițională a spionajului
În această atmosferă de suspiciune și neîncredere, Partidul Comunist a dezvăluit un șir de instrumente legale și politice pentru a se asigura că toate aspectele societății chineze, chiar și cele care au loc în străinătate, sunt sub atenta supraveghere a PCC.
Acest impuls a dus la revizuirea legii anti-spionaj, care a intrat în vigoare la 1 iulie.
Principala noutate a textului constă în articolul 4, care prevede o listă a actelor de spionaj care pot fi reprimate. Articolul extinde considerabil infracțiunile potențiale, dincolo de definiția tradițională a spionajului – adică aparatele de informații și rețeaua lor de agenți – și include acum activități „desfășurate, alimentate sau finanțate” de persoane și entități „altele decât organizațiile de spionaj și reprezentanții acestora”.
Au dreptul să inspecteze echipamentele electronice, să efectueze raiduri, să confiște documente și să aresteze persoane
Pe lângă secretele de stat, articolul 4 vizează și ”colectarea ilegală de documente, date, materiale sau obiecte legate de securitatea națională” și executarea de atacuri cibernetice, intruziuni și perturbări împotriva proprietății statului și a infrastructurii critice. În paragraful final, sunt enumerate „alte activități de spionaj” ca o conduită care poate fi urmărită penal, fără alte explicații suplimentare.
Definiția laxă a spionajului este urmată de mai multe articole care susțin autoritatea anchetatorilor, care au dreptul, printre altele, să inspecteze echipamentele electronice, să efectueze raiduri, să confiște documente, să colecteze date, să înghețe bunuri și să aresteze persoane. Străinii care sunt acuzați de spionaj pot fi deportați rapid și li se interzice intrarea pe teritoriul chinez timp de până la 10 ani.
Încurajează denunțurile
Mai mult, legislația încurajează luarea legii în propriile mâini, deoarece solicită „toți cetățenii și organizațiile” să „susțină și să asiste” autoritățile centrale și să „raporteze cu promptitudine” comportamente suspecte. Cei care o fac ar putea primi „laude și premii”.
Pentru UE, prevederile legii anti-spionaj sunt atât alarmant de vaste, dar și periculos de vagi, oferind statului o marjă mult mai mare pentru a decide ce constituie o amenințare la adresa integrității Chinei.
Textul nu oferă în niciun moment o definiție clară a „securității naționale, onoarei și intereselor”, făcând ca spațiul de interpretare să fie și mai mare. Acțiunile care până mai ieri puteau părea inofensive, acum, teoretic, ar putea fi considerate dăunătoare.
Incertitudinea a fost amplificată de tăcerea Beijingului cu privire la scopurile reale ale legii, spune Vincent Brussee, cercetător la Universitatea din Leiden, Olanda.
„Conceptul de securitate națională în China s-a extins mult în ultimele decenii. Întotdeauna a fost relativ larg. Dar Xi Jinping a introdus un concept care se numește viziunea „cuprinzătoare” asupra securității naționale, ceea ce înseamnă că securitatea națională acoperă toate domeniile societății”, a declarat Brussee pentru Euronews.
Ce informații pot fi considerate o amenințare
Potrivit unei analize juridice realizate de De Brauw Blackstone Westbroek, o firmă de avocatură olandeză, legea anti-spionaj sporește controlul asupra companiilor care se ocupă de secrete comerciale, cercetare și dezvoltare și date legate de medicină, geologie, demografie și alte domenii de importanță strategică. Adică informații despre high-tech, cum ar fi semiconductori, calculul cuantic și inteligența artificială.
Firma de avocatură sfătuiește multinaționalele care operează în China să „reexamineze” toate operațiunile lor care implică colectarea și prelucrarea datelor și să „evalueze cu atenție” dacă vreunul dintre furnizorii obișnuiți din toată țara are legături cu statul chinez.