Pe măsură ce izolarea economică a Rusiei în urma invadării Ucrainei a împins-o tot mai aproape de Beijing, lucrurile au început să se schimbe, potrivit CNN care comentează simbolistica evenimentului deschiderii primului pod rutier între Rusia și China.
Prin deschiderea podului Blagoveshchensk-Heihe de peste râul Amur, eveniment marcat cu focuri de artificii și la care au luat parte oficiali chinezi și ruși, Beijingul și Moscova demonstrează că legăturile lor sunt mai sudate ca oricând. De asemenea, singurul pod feroviar care va face legătura între cele două țări, urmează să se deschidă în curând, scrie CNN.
Pentru prima călătorie pe podul de un kilometru inaugurat recent, opt camioane de marfă din China și opt din Rusia s-au deplasat într-o procesiune, fiecare purtând două steaguri naționale supradimensionate ale celor două țări, în timp ce alunecau unul lângă celălalt într-o coregrafie surprinsă de drone aeriene. Camioanele Chinei transportau electronice și anvelope, iar cele rusești ulei și cherestea, potrivit Moscovei.
Semnificație simbolică specială în lumea dezbinată de astăzi
Și dacă mai avea exista vreo umbră de îndoială cu privire la simbolistica momentului, în condițiile în care Rusia este abandonată de partenerii comerciali, un viceprim-ministru rus a spulberat toate speculațiile.
”Podul Blagoveshchensk-Heihe are o semnificație simbolică specială în lumea dezbinată de astăzi. Acest pod va deveni un alt fir al prieteniei care leagă poporul Rusiei de China”, a declarat Iuri Trutnev, trimisul Kremlinului în Orientul Îndepărtat.
Se așteaptă ca podul să fie traversat zilnic de 630 de camioane de marfă, 164 de autobuze și 68 de autoturisme.
Podul transfrontalier va stimula și mai mult comerțul bilateral dintre China și Rusia, estimat că va crește, pe măsură ce Moscova caută acum un parteneriat economic solid cu Beijingul. Rămân însă întrebări cu privire la cât de departe va merge China pentru a-și sprijini vecinul afectat de sancțiuni.
Întâlnire la jumătatea drumului
Momentul deschiderii podului subliniază și interesele Beijingului în acest parteneriat pentru că vine în timp ce China continuă politica „zero-Covid”, prin care a înăsprit în mod repetat controalele la frontierele terestre.
China este „gata să întâlnească Rusia la jumătatea drumului”, a declarat vicepremierul chinez Hu Chunhua, la inaugurare. Construcția celor două poduri a început cu câțiva ani în urmă. Podul feroviar, aflat la est de-a lungul râului Amur, care va face legătura între orașul Tongjiang din China și Nizhneleninskoye din Rusia, a început în 2014. Construcția podului rutier a început în 2016 și a fost finalizat în urmă cu aproape doi ani, dar deschiderea s-a blocat din cauza pandemiei.
Rusia nu mai are de ales
Cunoscut ca Amur în Rusia și Heilongjiang în China, malurile acestui râu au fost cândva obiect de tensiuni între cele două țări. În anul 1969, un afluent al Amurului a fost locul unui conflict de graniță, ca rezultat al tensiunilor tot mai mari dintre Uniunea Sovietică și China comunistă. Abia în 1990 disputele teritoriale au fost soluționate.
„China a făcut mereu eforturi pentru mai multă infrastructură portuară, dar Rusia a fost puțin reticentă, până de curând, să construiască acest tip de infrastructură, de teamă să nu devină prea dependentă de China”, spune Artyom Lukin, profesor asociat de relații internaționale la Universitatea Federală din Vladivostok.
„Dar Rusia nu mai are acum de ales”, a spus el, adăugând că de la anexarea Crimeei în 2014 și după reacția occidentală care a urmat, Rusia a fost „mult mai deschisă” la inițiativele Chinei de dezvoltare a infrastructurii transfrontaliere.
Nouă eră a transportului
Podul a fost conceput nu doar pentru a permite tranzitul mărfurilor, ci a contribui și la dezvoltarea de noi zone economice și la transportul pasagerilor între orașul chinez Heihe, care găzduiește aproximativ 1,3 milioane de oameni, și Blagoveshchensk, cu o populație de aproximativ un sfert de milion. Deschiderea ar putea oferi o revitalizare economică pentru o regiune „puțin populată” a Rusiei, explică Yu Bin, profesor de științe politice la Universitatea Wittenberg din Ohio. De asemenea, ar putea semnala o schimbare a „percepției greșite” a Rusiei că astfel de legături pot provoca un aflux de cetățeni chinezi în regiunile din Orientul Îndepărtat ale Rusiei, a spus Yu.
