În ultimii ani, lumea a fost cuprinsă de multiple șocuri, de la creșterea populismului și a barierelor comerciale, la o pandemie globală și un război în toată regula, în Europa.
Globalizarea bate în retragere și, probabil, vom intra într-o nouă eră economică. Răspândirea rapidă a pandemiei a dezvăluit pericolele letale ale unei lumi hipermobile.
Lanțurile de aprovizionare s-au rupt, țările au intrat în blocaj și a apărut un nou tip de naționalism care a redefinit politica din întreaga lume.
Peste toate astea a venit războiul dus de Rusia în Ucraina, arată o analiză Deutsche Welle.
Niciodată ordinea economică nu s-a aflat pe nisipuri atât de mișcătoare
Este clar că șocurile externe globale din ultimii ani necesită o regândire totală, o reorientare și o reformă a procesului de globalizare. Acest lucru va conduce lumea, cel mai probabil, la o nouă ordine economică mondială.
John Neal, director executiv al Lloyd’s, spune că „războiul din Ucraina a provocat costuri umane uriașe și un lanț de riscuri interconectate în domenii precum energia, cibernetica și lanțurile de aprovizionare”.
”Gândiți-vă la provocările recente privind exporturile de cereale, unde geopolitica a afectat, la rândul său, securitatea alimentară, volatilitatea pieței și inflația. Prin urmare, o abordare proactivă și de perspectivă va fi esențială pentru construirea rezistenței împotriva consecințelor”, explică acesta.
Practic, niciodată ca până acum ordinea economică nu s-a aflat pe nisipuri atât de mișcătoare.
O lume care se luptă cu pandemia, dar și cu penuria de alimente
Lumea se luptă încă cu pandemia de COVID, care a avut efecte devastatoare asupra economiei mondiale, lanțurilor globale de aprovizionare și a provocat un număr uriaș de decese.
La rândul lui, războiul Rusia-Ucraina a provocat incertitudini majore la nivel mondial și o penurie de alimente. De asemenea, a dus la creșteri ale prețurilor la gaze și carburanți, la alte perturbări ale lanțurilor valorice globale și la polarizări politice.
Creșterea prețurilor unor bunuri de consum și ale energiei au pus presiune asupra nivelului general al prețurilor. Inflația mondială este în creștere agresivă pentru prima dată în ultimii 40 de ani, iar autoritățile monetare din întreaga lume încearcă să lupte împotriva inflației.
O divizare care contribuie din plin la provocările geopolitice actuale
Instituțiile de guvernanță globală, precum Organizația Mondială a Comerțului și ONU, care au funcționat bine după Al Doilea Război Mondial, au acum tot mai puțină influență, în timp ce războiul ruso-ucrainean a împărțit lumea politică în trei: susținători ai invaziei rusești, statele neutre și țările care se opun – un grup dominat de SUA, UE și Marea Britanie.
Această divizare contribuie din plin la provocările geopolitice complexe, care duc încet-încet la schimbări ale parteneriatelor comerciale. Aceste tendințe sunt accentuate de dovezile fragmentării relațiilor economice generate de Brexit și de relațiile problematice SUA- China.
Acum se vorbește de ”slowbalization”
Europa caută deja noi furnizori de petrol și gaze și sunt evidente semnele unei extinderi tot mai mari a influenței Chinei în Asia. Acum se vorbește despre ”slowbalization”.
Termenul a fost folosit pentru prima dată în 2015 de către futurologul Adjiedji Bakas, pentru a descrie fenomenul de ”integrare continuă a economiei globale prin fluxuri comerciale, financiare și de altă natură, deși într-un ritm semnificativ mai lent”.
Ce urmează
Întrebarea pe care mulți și-o pun acum este dacă cele mai recente date indică fie o abandonare a globalizării, similară cu cea experimentată după primul val, în urmă cu un secol, fie dacă asistăm doar la un proces de de-globalizare.