Denumit „Nuclear Aramco”, proiectul este menit să susțină ambițiile saudiților de a produce și, eventual, de a exporta, energie atomică, pe fondul preocupărilor SUA și ale Occidentului cu privire la proliferarea tehnologiei armelor nucleare, subliniază publicația americană Semafor.
În ultimele luni, administrația Biden a purtat discuții cu Riadul, pe teme de apărare și cooperare economică, dar și despre posibila normalizare a relațiilor diplomatice dintre Riad și statul israelian, acesta fiind un obiectiv mai vechi al politicii externe a SUA.
Riadul pune condiții nucleare pentru normalizarea relațiilor cu Israelul
Prințul moștenitor Mohammed bin Salman a sugerat că ar lua în considerare stabilirea unor legături diplomatice cu Israelul, dacă SUA se oferă să ajute Arabia Saudită să dezvolte o industrie civilă a energiei nucleare, să ofere angajamente de securitate sporite și să dea undă verde unor noi vânzări de arme armatei saudite.
Saudiții au citat, în mod special, compania petrolieră de stat Aramco ca exemplu al modului în care ar putea progresa cooperarea nucleară civilă cu SUA.
După modelul companiei Aramco
Aramco este considerată „bijuteria” economiei Arabiei Saudite, fiind văzută ca pilonul de bază al stabilității economiei și societății regatului saudit. Compania a început activitatea în anii 1930, ca un parteneriat cu americanii de la Standard Oil, și inițial a fost numită Arabian American Oil Co. Astăzi este controlată în totalitate de Arabia Saudită și este printre cele mai profitabile companii din lume. În cadrul acestui parteneriat nuclear, saudiții consideră că ar putea fi înființată o companie de energie nucleară arabo-americană, care ar oferi companiilor și entităților americane un rol direct în dezvoltarea și supravegherea dezvoltării energiei nucleare în Arabia Saudită. Îmbogățirea uraniului se va face în interiorul granițelor țării
„Saudiții spun cam așa: vom profita de întreaga valoare economică, dar când vine vorba de îmbogățire… ar putea fi o instalație americană, sub supraveghere americană și asigurată de americani”, a declarat Mark Dubowitz, directorul executiv al think tank-ului. Fundația pentru Apărarea Democrațiilor. El a adăugat: „În mod evident, există îngrijorări uriașe cu privire la ce ar însemna asta pentru proliferarea nucleară din Orientul Mijlociu, printre aliați, dar și printre adversari”.
Tentative eșuate
Anterior, SUA au încercat să încheie un tratat cu Arabia Saudită privind dezvoltarea nucleară civilă, cunoscut sub numele de ”Acord 123”, care necesită aprobarea Congresului și ar permite transferul de echipamente și materiale atomice sensibile. Un astfel de acord ar permite companiilor nucleare americane, precum Westinghouse, să intre pe piața saudită și le-ar oferi oficialilor americani o pârghie mai mare pentru a preveni utilizarea materialului nuclear în dezvoltarea armelor. Negocierile s-au blocat în mod repetat din cauza cererii Riadului de a produce combustibil nuclear pentru reactoarele sale pe pământ saudit. Dar guvernul SUA încearcă să prevină deturnarea acestuia în scopuri militare.
Saudiții, jucători pe piața internațională a combustibilului nuclear
Arabia Saudită, care spune că deține 7% din rezervele mondiale de uraniu, vrea să devină un jucător pe piața internațională a combustibilului nuclear și un potențial exportator către Statele Unite. Ministrul Energiei al Arabiei Saudite, Prințul Abdulaziz bin Salman, a declarat că „Regatul intenționează să-și utilizeze resursele naționale de uraniu, inclusiv în asociații mixte, cu parteneri dispuși să facă asta, în conformitate cu angajamentele internaționale și standardele de transparență”.
Varianta chineză
Problema este însă mai complicată, unii experți sugerând că există riscul ca regimul de la Riad să se îndrepte spre China sau Rusia, dacă SUA continuă să se opună. Washingtonul și Beijingul sunt angajate într-o competiție intensă pentru influență în Orientul Mijlociu și Asia. O decizie a prințului moștenitor Mohammed bin Salman de a se alia cu China pentru energia nucleară ar putea plasa definitiv Arabia Saudită în tabăra chineză, spun analiștii.