Apare o nouă mare putere! Au fost de acord: Pionieri ai refondării şi consolidării

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și președintele Franței, Emmanuel Macron, s-au angajat duminică să ducă Europa mai departe împreună, în timp ce liderul german a vizitat Parisul pentru a sărbători 60 de ani de cooperare postbelică, în ciuda tensiunilor recente.

Parteneriatul istoric a fost supus la presiuni din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și a unor schimbări tectonice mai ample. Însă, într-un discurs ținut la Universitatea Sorbona din capitală, Scholz a declarat că menținerea unor legături puternice este esențială pentru continent.

„Viitorul, ca și trecutul, se bazează pe cooperarea dintre cele două țări ca forță motrice a unei Europe unite”, a spus el.

Macron a declarat că „Germania și Franța, pentru că au deschis calea reconcilierii, trebuie să devină pionieri pentru relansarea Europei”.

El a menționat necesitatea de a „construi un nou model energetic”, de a încuraja „inovarea și tehnologiile de mâine” și de a se asigura că Uniunea Europeană este „o putere geopolitică de sine stătătoare, în domeniul apărării, al spațiului și al diplomației”.

Cei doi lideri urmau apoi să ia parte la o reuniune comună a cabinetului. Relația personală dintre cei doi oficiali a fost mai puțin caldă de când Scholz a preluat funcția la sfârșitul anului 2021.

Dar „există probleme structurale care merg mai departe de relația personală”, a declarat Jacob Ross, cercetător la Consiliul German pentru Relații Externe (DGAP) din Berlin.

Sprijin pentru Ucraina

Tratatul de la Elysee din 1963, semnat între liderii de după cel de-al Doilea Război Mondial, Konrad Adenauer și Charles de Gaulle, prevedea orice, de la cooperare militară la schimburi de tineri.

De atunci, Franța și Germania au pus adesea bazele unui răspuns comun la crize în Europa, iar alte națiuni se uită din nou la ele acum.

Printre temele principale de abordat se numără conflictul din Ucraina, clima și energia, precum și competitivitatea europeană în fața unui nou val de subvenții „buy-American” în Statele Unite.

Scholz s-a angajat duminică să continue să sprijine Kievul după ce Rusia a invadat vecinul său pro-occidental în urmă cu aproape 11 luni.

„Vom continua să oferim Ucrainei tot sprijinul de care are nevoie atât timp cât va fi necesar. Împreună, ca europeni, pentru a apăra proiectul nostru european de pace”, a declarat el.

Dar Germania este încă nehotărâtă dacă va livra – sau va permite aliaților să livreze – tancurile sale de luptă Leopard 2 Kievului.

Impresia că „există o coaliție unită și că Germania stă în calea ei este greșită”, a declarat vineri ministrul nou instalat al Apărării, Boris Pistorius.

Franța a făcut presiuni asupra Germaniei pentru a se mișca mai repede, avansând cu artileria mobilă în aprilie și cu tancurile ușoare în această lună.

În altă parte, demersurile pentru dezvoltarea în comun a avioanelor de luptă și a tancurilor de ultimă generație trenează, în timp ce Franța este absentă din inițiativa antirachetă Sky Shield, condusă de Germania și formată din 14 națiuni.

Ross a sugerat că o parte a problemei constă în faptul că Franța se agață de imaginea sa istorică de putere suverană, înarmată nuclear și cu un loc în Consiliul de Securitate al ONU, spre deosebire de o Germanie care, în ultimele decenii, a fost mulțumită să lase problemele de apărare în seama SUA.

Există semne timpurii de schimbare de ambele părți, cu Franța care și-a revigorat rolul în NATO de la invazia din Ucraina și cu Germania care și-a modernizat forțele armate cu 100 de miliarde de euro (108 miliarde de dolari).

Dincolo de apărare, atât Franța, cât și Germania se confruntă cu probleme legate de comerț și energie

Pentru Berlin, „lucrurile au devenit foarte complicate pentru că modelul economic și politic al Germaniei este pus la încercare”, a declarat Maurice Gourdault-Montagne, fost ambasador al Franței la Berlin.

În lipsa gazului rusesc ieftin sau a energiei nucleare, Berlinul a fost nevoit să se întoarcă parțial la cărbune, deoarece sursele de energie regenerabilă încă nu pot compensa diferența.

Franța, în schimb, se străduiește să-și repare și să-și înlocuiască flota îmbătrânită de reactoare nucleare.

Unii din Berlin se tem acum că China va urma invazia Rusiei în Ucraina și va pune mâna pe Taiwan – pe care îl consideră o provincie separatistă -, ceea ce ar putea rupe Germania de o piață vitală.

Iar liderii europeni se tem de distorsiuni în comerțul transatlantic ca urmare a Legii privind reducerea inflației (IRA), care va investi miliarde de dolari în tehnologiile americane care nu afectează clima.

Este de așteptat ca Macron să facă presiuni asupra lui Scholz duminică pentru a se alătura unui răspuns comun, după ce în această săptămână a obținut sprijinul liderului spaniol Pedro Sanchez.

Pentru Franța și Germania, în special, există, de asemenea, elemente fundamentale care trebuie să fie luate în considerare pentru a păstra relația în viitor.

„Relația a devenit mai puțin reală” pentru francezii și germanii obișnuiți, a declarat Gourdault-Montagne, și „și-a pierdut o parte din emoție”, scrie France 24, citând France Presse.