Banca Națională a României omagiază Revoluția Română de la 1848, de la care se împlinesc în acest an 175 de ani, printr-o emisiune de monede, de aur și de argint, ambele pentru circuitul numismatic.
BNR (Banca Naţională a României) lansează, începând de luni, o emisiune numismatică, o monedă din aur şi o monedă din argint, cu tema 175 de ani de la Revoluţia Română din 1848, conform unui comunicat al băncii.
Aversul monedei din aur redă monumentul Eroilor Pompieri din Bucureşti, stema României, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „100 LEI” şi anul de emisiune „2023”.
Aversul monedei din argint redă monumentul Eroilor Pompieri din Bucureşti, stema României, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI” şi anul de emisiune „2023”.
Reversul comun al monedelor din aur şi argint prezintă portretele şi numele revoluţionarilor paşoptişti Avram Iancu, Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu şi inscripţiile „REVOLUTIA ROMANA” şi „1848”.
O mie de piese de aur
Monedele din aur şi argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare şi certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar pentru moneda din argint este de 5.000 piese. Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 3.100,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate, iar pentru moneda din argint este de 490,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate.
Monedele din aur şi argint cu tema 175 de ani de la Revoluţia Română din 1848 au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Românii cer tezaurul înapoi de la ruși
Altfel, românii sunt de părere că este oportun ca România să-și intensifice eforturile diplomatice în încercarea de a recupera Tezaurul confiscat de Rusia. Un procent de 70% dintre români cred că este oportun ca România să-și intensifice eforturile diplomatice în încercarea de a recupera Tezaurul confiscat de Rusia.
Aceasta este concluzia desprinsă dintr-un sondaj realizat de Psyho Global Consult. Sondajul a fost realizat în perioada 17 – 23 Mai, pe un eșantion de 1022 de persoane, având o marjă de eroare de 3, 2%.
Trebuie spus că în urmă cu 106 ani, Consiliul de Miniştri hotăra, la propunerea lui Nicolae Titulescu, atunci ministru de Finanţe, strămutarea sediului şi avutului Băncii Naţionale a României în Rusia, în 1917. Cantitatea de aur depozitată la Moscova a ajuns la valoarea de 315.154.980 lei, fiind vorba despre 91,5 tone aur fin, a arătat G4media.
Mai exact, tezaurul României este tezaurul care a fost trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial și care nu a mai fost niciodată returnat în întregime. El includea tezaurul Băncii Naționale a României, valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare, colecții de artă, bijuterii, arhive, etc.
După Marea Revoluție din Octombrie și preluarea puterii de către comuniști, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea acestuia.