Apare o nouă țară! Parlamentul sârbilor bosniaci a lansat vineri un proces controversat de retragere din instituţiile comune, în special din cadrul armatei. Acest lucru s-a petrecut în pofida avertismentelor Occidentului cu privire la intenţiile separatiste din această ţară balcanică, divizată etnic, transmite AFP.

Parlamentul entităţii sârbe bosniace s-a reunit în oraşul nordic Banja Luka, capitala Republicii Srpska. Executivul sârbilor bosniaci a oferit guvernului şase luni pentru a organiza retragerea din cadrul a trei instituţii centrale ale statului: armata, justiţia şi administraţia fiscală.

Liderul politic sârb bosniac Milorad Dodik a avertizat că Bosnia se îndreaptă într-o direcţie asupra căreia nu am convenit prin semnarea Acordului de pace de la Dayton, care a pus capăt războiului în 1995.

Este momentul cuceririi libertăţii pentru Republica Srpska

„Este momentul cuceririi libertăţii pentru Republica Srpska”, a spus el.

Politicianul care este în prezent membru sârb al preşedinţiei colegiale bosniace insistă că ţara la conducerea căreia participă este „imposibilă”. De ani de zile, el ameninţă cu secesiunea, dar în prezent pare hotărât să facă paşi concreţi în această direcţie.

Acordul de la Dayton a pus capăt unui conflict soldat cu 100.000 de morţi, care a consacrat împărţirea Bosniei în două entităţi, Republica Srpska şi o entitate croato-musulmană, instituind în acelaşi timp o numeroasă structură administrativă menită să prevină pe viitor declanşarea de violenţe interetnice. În anii care au urmat, sub presiunea puterilor occidentale, un stat central slab s-a dotat cu instituţii comune, armată, justiţie, administraţie fiscală şi servicii de informaţii.

Sunt 140 de decizii de transfer de competenţe de la entităţi către Guvern

Milorad Dodik spune că sunt în total 140 de decizii de transfer de competenţe de la entităţi către guvernul central şi că vrea să ia totul înapoi.

În trecut un protejat moderat al Occidentului, astăzi un naţionalist susţinut de Rusia, Milorad Dodik îi acuză pe occidentali că au slăbit Republica Srpska de-a lungul anilor întărind statul central prin reforme impuse şi considerând că aceasta a fost un proces dorit de bosniacii musulmani.

După opt ore de dezbateri, deputaţii au adoptat textul propus cu 49 de voturi pentru şi trei împotrivă. Dacă în trecut a reuşit să unească toate forţele politice din Republica Srpska, Milorad Dodik nu a obţinut unanimitatea de această dată, parlamentarii opoziţiei boicotând votul.

Oricine crede că poate face asta fără război se înşală

„Cred că oricine crede că poate face asta fără război se înşală în mare măsură”, a spus Mirko Sarovic, unul din liderii opoziţiei.

„Aceasta înseamnă secesiune fără a o proclama”, a declarat Înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, germanul Christian Schmidt, într-un raport adresat ONU la începutul lunii noiembrie.

Preşedinta Republicii Srpska, Zeljka Cvijanovic, a asigurat vineri că „războiul şi secesiunea nu sunt pe agenda politică” a Republicii Srpska.

Consiliul pentru implementarea păcii (PIC), care supraveghează respectarea Acordului de la Dayton, a avertizat în ultimele zile că o retragere unilaterală din instituţiile federale nu este posibilă şi a ameninţat cu consecinţe încălcarea acordului de pace de oricare dintre părţi. Acest comunicat nu a fost co-semnat de Rusia, care face parte din PIC, alături de puterile occidentale.

Crearea unei armate a Republicii Srpska a alarmat Washingtonul

Anunţul făcut de Milorad Dodik în septembrie despre crearea unei armate a Republicii Srpska a alarmat Washingtonul, care în ultimele săptămâni a trimis mai mulţi diplomaţi pentru a reitera sprijinul american pentru integritatea teritorială şi instituţiile centrale ale Bosniei şi Herţegovina.

Tot vineri, Milorad Dodik a promis să organizeze un referendum care să permită locuitorilor Republicii Srpska să aprobe acţiunile sale.

El a părut, totuşi, să lase uşa întredeschisă când a spus că s-ar putea utiliza termenul de şase luni pentru a discuta despre o posibilă reducere cu 50% a efectivelor forţelor armate comune. Această ipoteză, pe care a pus-o drept condiţie pentru a renunţa la retragerea sârbilor din instituţiile centrale ale statului, are şanse foarte mari să fie respinsă de bosniaci.

„Această perioadă va arăta dacă Bosnia poate supravieţui. Eu cred că nu poate. Nu are capacitatea internă de a supravieţui”, a afirmat Dodik în faţa parlamentarilor.