Din 2030, fermierii vor trebui să plătească 120 de coroane daneze (16 EUR) pe tonă metrică de echivalent de dioxid de carbon emis, crescând din 2035 la 300 de coroane (40 EUR), potrivit PBS.
De asemenea, guvernul danez va oferi 5,3 miliarde de euro pentru reîmpădurirea a 250.000 de hectare de teren agricol până în 2045, va menține 140.000 de terenuri joase până în 2030 și va cumpăra anumite ferme pentru a reduce emisiile de azot.
”Este un „acord care va constitui baza pentru o reorganizare și restructurare istorică a producției de pământ și alimente a Danemarcei”, a scris ministrul Economiei, Stephanie Lose.
Se estimează că agricultura va reprezenta 46% din emisii până în 2030
Copenhaga este un gigant al exporturilor de carne de porc și lactate. Se estimează că agricultura va reprezenta 46% din emisii până în 2030. Experții cred că taxa pe carbon va reduce din aceasta cu 1,8 milioane de tone în 2030, primul său an de funcționare, permițând Danemarcei să își atingă obiectivul de reducere cu 70% din emisiile totale până în acel an.
Negocierile au început în luna februarie între Consiliul Danez pentru Agricultură și Alimentație, Societatea Daneză pentru Conservarea Naturii, Federația Daneză pentru Alimentație (NNF), Asociația Daneză a Lucrătorilor din Metale și Confederația Industriei Daneze.
Taxa se așteaptă să fie aprobată de parlamentul Danemarcei la sfârșitul acestui an.
În medie, vacile de lapte daneze, care reprezintă o mare parte din populația de bovine, emit 5,6 tone de CO2 echivalent pe an, potrivit Concito, un think tank ecologic din Danemarca.
Folosind cota de impozitare mai mică de 120 de coroane rezultă o taxă de 672 de coroane per vacă, sau 96 USD.
Odată cu aplicarea reducerii fiscale, taxa respectivă va crește la 1.680 de coroane pe vacă, în 2035 (241 USD).
Sistemul alimentar global contribuie mult la criza climatică, producând aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră
Care este scopul taxei
În primii doi ani, veniturile din impozite vor fi utilizate pentru a sprijini tranziția ecologică a industriei agricole și apoi vor fi reevaluate.
„Scopul taxei este de a determina sectorul să caute soluții de reducere a emisiilor”, a declarat economistul șef al Concito, Torsten Hasforth. De exemplu, fermierii ar putea schimba hrana pe care o folosesc.
Este un „experiment înfricoșător”
Grupul de fermieri danezi Bæredygtigt Landbrug susține că măsurile echivalează cu un „experiment înfricoșător”.
„Credem că acordul este o birocrație pură”, a spus președintele Peter Kiær într-o declarație. „Recunoaștem că există o problemă climatică… Dar nu credem că acest acord va rezolva problemele, pentru că va bloca investițiile în agricultură”, afirmă el.
Peder Tuborgh, CEO-ul Arla Foods, cel mai mare grup de produse lactate din Europa, a declarat că acordul este „pozitiv”, dar că fermierii care „fac cu adevărat tot ce pot pentru a reduce emisiile” nu ar trebui să fie supuși unei taxe.
„Este esențial ca baza de impozitare a unei taxe (pe carbon) să se bazeze exclusiv pe emisiile pentru care există mijloace pentru a le elimina”, a adăugat el într-un comunicat.
Kristian Hundeboll, CEO-ul DLG Group, una dintre cele mai mari afaceri agricole din Europa, o cooperativă deținută de 25.000 de fermieri danezi, a declarat că este „esențial pentru competitivitate” ca taxa să fie „ancorată” în legislația Uniunii Europene.
„Nici clima, nici agricultura și nici industriile auxiliare nu beneficiază de faptul că Danemarca acționează unilateral”, a spus el.
