Profesorul Carmen Dorobăț din România, medic primar de boli infecțioase, a explicat la Antena 3 motivul pentru care varianta ”Delta Plus” este o mutația periculoasă la nivel mondial. Mai mult, doctorul a vorbit și despre posibilitatea apariției unei tulpini românești. Carmen Dorobăț este fostul manager al Spitalului de Boli infecțioase din Iași.

Varianta Delta Plus îngrijorează specialiștii

Varianta AY4.2, numită Delta Plus, a început deja să facă ravagii în mai multe țări europene, motiv pentru care este cercetată de Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor.

„Mereu am trimis spre secvențiere tulpini de la pacienții de la Iași pentru că la laboratorul de la Institutul Matei Balș se adună din toată țara astfel de recolte și se poate ajunge la o eventuală concluzie. Ceea ce știm sigur este că tulpina Delta are un răsunet clinic mult mai zgomotos decât tulpina mamă.

Această tulpină Delta Plus, care este tulpina la care apare o mutație, este acum în vizorul cercetătorilor din Regatul Unit pentru că vor să vadă dacă are un răsunet în special în ceea ce privește acoperirea vaccinală. În același stadiu se află acea tulpină Mu despre care am mai vorbit, în Statele Unite, unde cercetătorii o țin sub lupă pentru că este un punct esențial în a pune din timp în evidență o tulpină care a dovedit rezistență la vaccinurile care acum se utilizează la nivel mondial.”, a explicat Carmen Dorobăț la Antena 3.

Cât de mari sunt șansele să apară o tulpină românească

De asemenea, atunci când a fost întrebată despre posibilitatea existenței unei tulpini românești a COVID-19, Carmen Dorobăț a explicat că variantele pot să apară în orice moment, însă atunci când contagiozitatea este mai mare, apar și mutațiile.

„Variantele pot apare în orice moment. Atunci când contagiozitatea este mare, astfel de mutații apar. Deja am învățat din istoria virusurilor că există mutați care rezistă în timp și care vor deveni dominante și mutații care nu rezistă în timp. Este foarte important să cercetăm ce se întâmplă în arealul nostru geografic. Institutul Matei Balș se ocupă cu această secvențiere, adică punerea în evidență a modificărilor de structură la nivelul unei anumite tulpini.”, a mai explicat profesorul.