Un nou sfânt ar putea fi introdus, în curând, în sinaxarul sfinților din ţara noastră. Despre cine este vorba şi ce paşi au fost făcuţi, în acest sens, cu o zi în urmă?
Un nou sfânt ar putea apărea în Calendarul Creştin Ortodox din România! Mai precis, este vorba despre o sfântă: Cuvioasa Teofana Basarab, fiica lui Basarab I, cu hram pe 28 octombrie.
Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-a întrunit pentru a definitiva propunerea de canonizare
Miercuri seara, pe 16 februarie, Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-a întrunit la Reședința Patriarhală din București, sub președinția Patriarhului Daniel.
Ordinea de zi a Sinodului Mitropoliei a inclus definitivarea și aprobarea textelor liturgice care vor însoți propunerea de canonizare.
“Departamentul Carte de cult al Editurii Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă cere definitivarea și aprobarea textelor liturgice ce vor însoți propunerea de canonizare a Cuvioasei Teofana Basarab. În această privință, noi am realizat deja o consultare, iar eparhiile din mitropolie au trimis răspunsuri”, a declarat Patriarhul Daniel, la începutul întrevederii, potrivit Basilica.ro.
Cine a fost Cuvioasa Teofana Basarab şi cum a contribuit la dezvoltarea vieţii culturale şi spirituale bulgare din perioada medievală?
Cuvioasa Teofana Basarab, botezată la naştere Teodora, este de origine românească, însă a rămas în legendele sud-dunărene ca un simbol al maicii devotate, al eleganței domnești, dar și al evlaviei. Ea a fost soţia domnitorului bulgar Ivan Alexandru.
Teofana a trecut la cele veșnice la Vidin sau în apropiere, dar nu se știe când. Potrivit unei legende locale, ar fi plecat la Domnul în urma atacului turcesc asupra Vidinului, fiind înjunghiată și rănită în șapte locuri, în vara anului 1396.
Potrivit acestei tradiții, credincioșii bulgari au reușit să o înmormânteze în mănăstirea stâncoasă Albotina de lângă cetatea Kula, unde își pregătise locul de veci, scrie ortodoxinfo.ro.
Cuvioasa Teofana Basarab a avut un rol important în înfiinţarea şi dezvoltarea, în mănăstirea de la Loveci, a unei școli de caligrafie care funcţiona şi ca loc pentru scrierea de cărți, pictarea de icoane, realizarea de țesătorii și broderii pentru bisericile din zonă, în înfiinţarea, la mӑnӑstirea Ivanovo din Târnovo, a unei şcoli de copişti şi traducători, potrivit site-ului Asociaţiei Femeilor Ortodoxe Române “Doamna Maria Brâncoveanu”.