În viitor, s-ar putea forma un nou supercontinent
Un studiu publicat în revista științifică Nature Geoscience a dezvăluit oamenilor că se formează un nou supercontinent, asemănător cu Pangea, care a existat cu 300 de milioane de ani în urmă. Noul supercontinent a fost denumit „Pangea Ultima”.
Pangea Ultima va face ca cea mai mare parte a uscatului să nu mai aibă acces la ocean. Se anticipă că temperaturile medii de pe acest nou supercontinent vor varia între 50 de grade Celsius și 65 de grade Celsius în timpul verii. Pe noul supercontinent va fi atât de cald încât nu se va putea cultiva hrană pe el. Deși există previziuni că vor exista unele zone mai prielnice vieții, speciile supraviețuitoare vor lupta între ele pentru resursele limitate rămase.
Alexander Farnsworth, unul dintre autorii studiului, a comparat această situație cu un eveniment de extincție în masă care afectează majoritatea mamiferelor de pe întregul glob. Studiul său subliniază modul în care mamiferele au rezistat în mod remarcabil în diverse climate timp de milioane de ani, dar nu ar reuși să supraviețuiască în condițiile de pe Pangea Ultima.
„Atunci când vezi un supercontinent care se formează, predispune mediul sau clima să devină mai fragilă pentru specii, mai mult spre aceste puncte de basculare care pot împinge evenimente mari de extincție să aibă loc.
Succesul mamiferelor a dus la locuirea aproape a fiecărui biom terestru, cuprinzând perioade de mari fluctuații climatice și extincții în masă, demonstrând rezistența la schimbările climatice.
Deși mamiferele sunt rezistente la fluctuațiile de temperatură, toleranțele termice sunt invariabile în funcție de latitudini, altitudine și filogenie, ceea ce arată că există constrângeri fiziologice acolo unde supraviețuirea este limitată”, a explicat Alexander Farnsworth, un paleoclimatolog din cadrul Universității din Bristol.
Despre pericolele încălzirii globale
Încălzirea globală este considerată periculoasă din diverse motive, printre care:
Schimbările climatice. Creșterea temperaturilor medii ale atmosferei și oceanelor cauzată de încălzirea globală conduc la schimbări semnificative în modelele climatice. Aceasta poate duce la evenimente meteorologice extreme, cum ar fi furtuni mai puternice, inundații, secetă și incendii de pădure.
Topirea ghețarilor și a calotelor glaciare. Creșterea temperaturilor duce la topirea accelerată a ghețarilor și a calotelor glaciare. Aceasta contribuie la creșterea nivelului mărilor și oceanelor, amenințând zonele de coastă și insulele.
Ridicarea nivelului mărilor. Topirea ghețarilor și expansiunea apei oceanelor pe măsură ce aceasta se încălzește contribuie la ridicarea nivelului mărilor. Acest fenomen afectează comunitățile de coastă, provocând inundații și eroziune.
Impactul negativ asupra biodiversității. Schimbările climatice afectează habitatele naturale și migrația speciilor, punând în pericol biodiversitatea. Anumite specii pot avea dificultăți în adaptarea la noile condiții climatice și pot fi amenințate cu dispariția.
Probleme de sănătate umană. Creșterea temperaturilor poate influența răspândirea bolilor tropicale, cum ar fi malaria și febra dengue. Evenimentele meteorologice extreme pot afecta și infrastructura medicală și comunitățile umane, punând în pericol sănătatea publică.
Amenințarea securității alimentare. Schimbările climatice pot afecta producția agricolă, din cauza modificărilor în modelele de ploaie și a condițiilor extreme, cum ar fi seceta și inundațiile. Aceasta poate duce la scăderea producției alimentare și la creșterea insecurității alimentare în anumite regiuni.
Probleme sociale și economice. Impactul asupra mediului poate duce la conflicte sociale, migrație forțată și instabilitate economică, în special în comunitățile dependente de resurse naturale.
