APCE cere reformarea ANRE de la zero
Asociaţia Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie din România (APCE) solicită o reformă structurală profundă a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), subliniind dificultățile majore de interacțiune cu această instituție. APCE atrage atenția că o mare parte din bugetul ANRE este direcționată către salarii considerabile, plătite indirect de consumatori prin facturile de energie electrică.
„Prin taxele de autorizare anuală, multiplicate şi plătite de furnizorii şi distribuitorii de energie din România, fiecare consumator din ţară achită indirect, prin facturile de energie electrică, aproximativ 40-50 de lei pe an pentru bunăstarea ANRE, fără a primi mare lucru în schimb. Solicităm ca această agenţie de reglementare să fie reformată de la zero, iar bugetarea acestei instituţii să fie regândită, astfel încât să nu îi afecteze imparţialitatea în relaţia cu agenţii economici care îi susţin activitatea anual. Nivelul încrederii publice în această instituţie este deja extrem de scăzut”, se arată în comunicatul APCE.
„O super-autoritate” cu buget și structuri supradimensionate
APCE critică structura greoaie și inflexibilă a ANRE, subliniind că instituția a devenit, sub conducerea ultimilor doi președinți, „o super-autoritate”.
„ANRE gestionează o activitate ‘atât de complexă’, încât a creat nu mai puţin de 61 de servicii, departamente şi compartimente, fiecare cu denumiri pompoase şi şefi remuneraţi generos. Această structură supradimensionată este comparabilă cu structura organizatorică a Parlamentului European de la Bruxelles care cuprinde 20 de comisii şi 44 de delegaţii”, susţine APCE.
Potrivit datelor prezentate de APCE, veniturile ANRE provin din tarife anuale percepute operatorilor economici reglementaţi, ceea ce ridică întrebări privind imparțialitatea instituției. „Conform bugetului pe anul 2024 şi a celui propus pentru 2025 (ORD.101/2024), fiecare salariat ANRE câştigă, în medie, 9.000 de euro pe lună. Această sumă include prime de asigurare de viaţă, sporuri şi alte indemnizaţii, la care se adaugă un buget separat pentru conducere, în valoare de 25 de milioane de lei (aproape 10% din bugetul total al instituţiei). Bugetul total anual al ANRE este de 52,5 milioane de euro, din care peste 60% este destinat salarizării celor 350 de angajaţi”, explică APCE.
De asemenea, se menționează că aproape 40 de milioane de euro din bugetul anual al ANRE provin din taxe și tarife plătite de furnizorii și distribuitorii de energie.
Sursele de finanțare ale ANRE și dilemele privind imparțialitatea
APCE atrage atenția asupra faptului că veniturile ANRE provin din tarifele anuale aplicate operatorilor economici reglementați, aceleași entități pe care instituția ar trebui să le supravegheze și să le sancționeze în cazul unor nereguli. Acest model de finanțare generează îndoieli cu privire la capacitatea ANRE de a-și menține imparțialitatea.
Totodată, nivelul foarte ridicat al salariilor din cadrul ANRE constituie un alt punct critic. Potrivit datelor din bugetul aferent anului 2024 și a celui propus pentru 2025, salariul mediu al unui angajat ANRE se ridică la aproximativ 9.000 de euro lunar, incluzând beneficii precum prime de asigurare de viață, sporuri și alte indemnizații. În plus, instituția dispune de un buget separat de 25 de milioane de lei destinat conducerii, reprezentând aproape 10% din bugetul total.
Cu un buget anual total de 52,5 milioane de euro, ANRE direcționează peste 60% din aceste fonduri către cheltuieli salariale. Aproximativ 40 de milioane de euro provin din taxe și tarife percepute furnizorilor și distribuitorilor de energie și gaze naturale pentru eliberarea de licențe și autorizații. Această dependență financiară de operatorii economici ridică întrebări privind obiectivitatea și eficiența reglementărilor instituției.
Critici privind lipsa de transparență și consultare
Interacțiunea dificilă și, de multe ori, inutilă cu ANRE este un alt aspect subliniat de APCE. „Interacţiunea APCE cu ANRE a fost marcată de dificultăţi şi, adesea, de inutilitate, negăsind o cale comună de comunicare. În calitate de reprezentanţi ai societăţii civile, am fost întâmpinaţi cu aroganţă şi un mod sfidător de tratare a problemelor”, afirmă organizația.
De asemenea, APCE denunță lipsa de consultări reale cu actorii relevanți, oferind exemplul Ordinului nr. 96/2024, prin care ANRE a majorat tarifele de distribuţie a energiei electrice cu până la 28%. „Când APCE a solicitat acces la documentele care au stat la baza acestei decizii, răspunsul ANRE a fost că informaţiile sunt clasificate conform unui ordin intern nr. 179 din 2020″, au adăugat reprezentanții asociației.
În concluzie, APCE cere reformarea ANRE de la zero, regândirea structurii și finanțării acestei instituții, precum și creșterea transparenței și a responsabilității față de consumatori.
UPDATE
Afirmațiile referitoare la structura organizatorică a ANRE și la veniturile angajaților instituției sunt false. Autoritatea dispune de 28 de direcții și servicii, nu de 61, iar salariul mediu brut de bază este de 23.000 de lei pe lună, nu de 9.000 de euro, a precizat luni Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
Reacția ANRE survine după un comunicat emis anterior de Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE), care a subliniat necesitatea unei reforme structurale și a unei schimbări semnificative în modul de funcționare al ANRE, având în vedere dificultatea interacțiunii cu aceasta.
