Noi, europenii, avem ocazia să facem din UE prima putere democratică multinațională, deschisă și multilingvă, construită de cetățenii săi. Să profităm de ea!
Criza de coronavirus ne-a amintit de natura efemeră a vieții noastre și de cât de prestabilit este destinul nostru. Criza a evidențiat importanța Europei într-o nouă lume diversă, ca și necesitatea de a sta împreună pentru a depăși provocările ecologice, economice, sociale, de sănătate și securitate cu care se confruntă societatea. În plus, această criză a arătat că modelul nostru economic și social este unic. În această perioadă fără precedent și în ciuda tentațiilor puternice, deși iluzorii, de a se retrage în sine, UE a realizat vanitatea din spatele individualismului din expresia „scapă cine poate”, se arată în apelul publiat de El Pais.
În timpul primului val al pandemiei, cetățenii europeni au îndrăznit să inventeze noi forme de solidaritate, creând un sistem colectiv de sprijin între companii și cetățeni șomeri și propunând un plan inovator de revitalizare, atât prin amploarea, cât și prin filosofia și respectul pentru statul de drept. UE a învățat din adversități să își consolideze rezistența și să își protejeze mai bine cetățenii.
Deși toate acestea sunt vești bune, suntem conștienți, de asemenea, că aceste acțiuni și planuri au sens doar dacă susțin interesele pe termen lung ale cetățenilor UE și sunt benefice planului de redresare al proiectului european. Există un mare risc ca acesta să impună norme și moduri de viață pe care nu le dorim, mai ales în domeniul digital, dominat de unele platforme mari.
Care este alternativa?
În primul rând, trebuie să găsim mijloacele necesare pentru implementarea planului european de revitalizare, menținând întotdeauna sistemele de sprijinire a afacerilor și extinzând acoperirea asistenței pentru ocuparea forței de muncă și salariale pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru lucrătorii independenți și cei care au locuri de muncă precare sau atipice. Domeniul financiar al acestui plan este foarte important, dar trebuie să reflectăm și asupra calității investițiilor necesare pentru a avea impactul necesar asupra creșterii economice durabile, cu incluziune socială.
În prezent, planurile naționale de revitalizare care sunt prezentate și care vor fi finanțate de UE se bazează pe proiecte vechi cu o patină de digitalizare și ecologism. Trebuie urgent să corectăm direcția planului și să asociem mai eficient actorii economico-sociali și cetățenii cu măsurile care urmează să fie aplicate, favorizând investițiile europene care vor permite crearea unui nou pact european, care să cuprindă un Nou Acord Verde ambițios. Succesul acestui plan va elimina neîncrederea dintre cei mai austeri și cei mai mari cheltuitori și va crea condițiile potrivite pentru un buget european cu adevărat pe termen lung. Un buget cu aceste caracteristici este singurul lucru care poate face din Europa o putere economică, ecologică și culturală la apogeul secolului al XXI-lea.
La fel, Conferința privind viitorul Europei trebuie să fie o experiență de participare democratică și cetățenească reală. Intenția ei trebuie să fie clară: să construim o viziune a viitorului, ambițioasă și comună pentru următoarele decenii. Experimentul WeEuropeans, care a atins 38 de milioane de cetățeni din 27 de țări, în 24 de limbi, este o dovadă a interesului cetățenilor de a participa la construirea unui viitor comun printr-o nouă formă de democrație participativă și deliberativă constantă care să completeze democrațiile noastre reprezentative.
Reforma care poate schimba totul
Numai această nouă formă de democrație, care ar genera o cetățenie cu adevărat europeană, va putea crea o UE a bunăstării, coexistenței și păcii, care să ofere oportunități tuturor cetățenilor. O uniune care, mobilizându-și cetățenii, statele sale, grupurile publice și actorii economici din societate, va oferi soluții concrete pentru combaterea creșterii inegalităților și a șomajului; va contribui la protejarea planetei; și va garanta apărarea valorilor sale fundamentale de unitate, libertate, solidaritate și democrație.
Cel mai urgent lucru acum este să obținem mijloacele corecte pentru a lua decizii în mod mai legitim, mai eficient și mai rapid. Această capacitate de luare a deciziilor este indispensabilă, deoarece progresele tehnologice și reechilibrarea dintre puterile mondiale se accelerează.
Tratatele care există astăzi ne permit să trecem de la regula unanimității la cea a unei majorități calificate în unele chestiuni. Să aplicăm acest vot cu majoritate calificată tuturor politicilor și acțiunilor UE, cât mai curând posibil. Să trecem de la un sistem de colaborare slab, la un proiect comun de construcție!
Deși prietenii noștri britanici au plecat, suntem convinși că se va stabili o relație specială și completă cu Londra. Dacă putem învăța ceva din aderarea și din plecarea lor, acel lucru ar fi că, dacă un stat membru are privilegii, va exista mai puțină unitate și solidaritate europeană. A sosit momentul ca unitatea Uniunii Europene să devină o realitate. Să fim clari: acest lucru nu ar fi posibil dacă nu am valoriza diversitatea culturală, economică, socială și istorică a fiecărui stat membru. Să avem în sfârșit curajul de a face din cultură inima proiectului european, astfel încât UE să poată fi din nou centrul mondial al creației, capabil să atragă talente din întreaga lume.
Încă o dată, această nouă etapă va fi posibilă numai dacă cetățenii europeni își asumă proprietatea asupra proiectului european grație instituționalizării unui proces de democrație deliberativă continuă, transparentă, incluzivă, care garantează punerea în aplicare a deciziilor luate. Este o condiție fundamentală pentru a face din UE un proiect care ne aparține tuturor!
Acest obiectiv este dificil de realizat, dar contextul actual este favorabil atât la nivel european, cât și la nivel global. Avem o imensă responsabilitate colectivă pentru a face posibil acest lucru. Să unim, cât mai avem timp, intențiile bune ale milioanelor de cetățeni din întreaga UE care doresc să se angajeze în acest proiect.
Cine a semnat textul
Acest text este semnat la inițiativa copreședinților CIVICO Europe, Guillaume Klossa, fost lider al grupului de reflecție pentru viitorul Europei (Consiliul European) și fost director al Uniunii Europene a Radiodifuziunii, și Francesca Ratti, fost secretar general adjunct al Parlamentului European; şi Felipe González, fost premier al Spaniei, fost președinte al Grupului de reflecție asupra viitorului Europei; Fernando Savater, filosof; Roberto Saviano, scriitor; Markus Gabriel, filosof; Costa-Gavras, regizor de film; Guy Verhofstadt, fost prim-ministru belgian, deputat în Parlamentul European, grupul Renew Europe; Slavoj Zizek, filosof; László Andor, economist, fost comisar european; Lionel Baier, regizor; Brando Benifei, membru al Parlamentului European, al grupului S&D și președinte al delegației italiene; Massimo Cacciari, filosof, fost primar al Veneției și fost deputat în Parlamentul European; Jasmina Cibic, artistă; Daniel Cohn-Bendit, fost președinte al grupului Verzilor din Parlamentul European; Jože P. Damijan, economist; Axel Dauchez, Fondatorul Make.org; Philippe de Buck, fost CEO al Business Europe; Paul Dujardin, CEO BOZAR; Pascal Durand, deputat în Parlamentul European, grupul Renew Europe; Anthony Ferreira, secretar general al CIVICO Europe; Michele Fiorillo, filosof, coordonator al rețelei CIVICO Europe; Cynthia Fleury, filozof; Sandro Gozi, europarlamentar, grupul Renew Europe, președintele Uniunii Federaliștilor Europeni (UEF), fost ministru al afacerilor europene; Ulrike Guérot, politolog, director al Laboratorului Democrației Europene; Danuta Hübner, fost comisar european, membru al Parlamentului European, grup PPE; Aleksander Kwaśniewski, fost președinte al Poloniei; Philippe Lamberts, copreședinte al grupului Verzilor / ALE din Parlamentul European; Robert Menasse, scriitor; Jonathan Moskovic, fost coordonator G1000, consilier pentru inovare democratică; Stojan Pelko, fost secretar de stat pentru cultură din Slovenia; Janez Pipan, regizor de teatru; Rosen Plevneliev, fost președinte al Bulgariei; Maria João Rodrigues, președinte al Fundației Europene pentru Studii Progresiste (FEPS), fost deputat european; Petre Roman, fost prim-ministru al României; Yvan Sagnet, scriitor, fondator al asociației NoCap; Elly Schlein, vicepreședinte al regiunii Emilia Romagna, fost membru al Parlamentului European; Andreas Schwab, deputat în Parlamentul European, grup PPE; Gesine Schwan, președintele platformei de guvernanță Humboldt-Viadrina; Daniela Schwarzer, directorul Consiliului German pentru Relații Externe (DGAP); Denis Simonneau, președintele EuropaNova; Claus Haugaard Sørensen, fost director general al Comisiei Europene; Farid Tabarki, fondatorul Studio Zeitgeist; Boštjan Videmšek, jurnalist, ambasador pentru pactul UE privind clima; Vaira Vike-Freiberga, fost președinte al Letoniei; Cédric Villani, matematician, Medalia Fields, membru al Parlamentului; Luca Visentini, director general al Confederației Europene a Sindicatelor; Sasha Waltz și, respectiv, Jochen Sanding, coregraf și director al companiei Sasha Waltz; Alenka Zupančič, filosof.
Acest apel poate fi sus’inut pe adresa: www.civico.eu
Sursă foto: INQUAM Photos, Alberto Groşescu
