În Germania și în Belgia, au fost raportate cel puțin 170 de decese, iar alte sute de oameni sunt dați dispăruți din cauză că dezastrul a întrerupt liniile de comunicație. Mulți se întreabă de ce eforturile vizând menținerea sub control a inundațiilor au fost atât de ușor depășite, notează James C. McKinley jr., Benjamin Mueller, Jack Ewing, Dan Bilefsky, Melissa Eddy și Steven Erlaanger într-o opinie pentru The New York Times.
Apele se retrag, dar numărul deceselor este în creștere
Sâmbătă, în Germania, apele provocate de inundații, una dintre cele mai mari catastrofe înregistrate vreodată, au început să se retragă, dar pagubele imense și pierderile de vieți omenești rămân încă necunoscute, făcând ca țara să se confrunte cu grave probleme legate de traiul zilnic și de guvernare cu doar două luni înaintea unor alegeri naționale considerate ca fiind de primă importanță.
Printre întrebările care se pun s-ar număra următoarele: cum au putut să fie pârghiile vizând menținerea sub control a indundațiilor atât de ușor depășite în urma ploilor abundente? Și, având în vedere că toată această tragedie survine la doar câteva zile după ce Uniunea Europeană și-a anunțat un plan ambițiiios vizând reducerea emisiilor de carbon, cum vor reacționa cei care speră să-i urmeze cancelarului Angela Merkel la guvernare?
Analiștii opinează că, numai dacă s-ar lua în considerație doar simpla amploare a dezastrului, inundațiile tot ar avea un rol important în fața alegătorilor care se vor prezenta la urne pe 26 septembrie ca să o înlocuiască pe Merkel, cea care a condus țara timp de 16 ani, arată The New York Times.
Sâmbătă, numărul morților ajunsese la cel puțin 143, în timp ce, în Belgia vecină, se înregistraseră 27, după cum a relevat centrul național de criză. Cifrele au crescut cel mai mult în districtul Ahrweiler din landul Renania – Palatinat, unde, potrivit declarațiilor poliției, ar fi murit peste 90 de oameni. Autoritățile se tem că numărul morților ar putea fi în creștere.
În Germania, cea mai mare economie a Europei, care se mândrește cu stabilitatea sa, se pare că haosul provocat de natură se va resimți luni de zile, dacă nu chiar ani.
Potrivit estimărilor unor meteorologi și oficiali germani, inundații de o asemenea amploare nu s-au mai înregistrat de 500, dacă nu chiar de 1000 de ani.
Alături de Renania de Nord – Westfalia, landul Renania – Palatinat a fot unul dintre cele două landuri germane cel mai grav afectate de inundații. Rinul străbate ambele landuri, iar ploaia a căzut cu atâta repeziciune, încât a cuprins toate păraiele și afluenții – niște cursuri de apă îndeobște considerate ca nefiind un pericol de inundații.
Sâmbătă, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, s-a deplasat la Erftstadt, un oraș aflat la sud-este de Köln, unde indundațiile au distrus locuințele. Duminică, Merkel s-a deplasat la Schuld, o mică localitate din Renania – Palatinat, care a fost grav afectată, deși toți cei 700 de locuitori ai săi au reușit să supraviețuiască.
Dezastre s-au mai semnalat și în alte țări din Europaa Occidentală, inundațiile au provocat mari pagube din Olanda până în Elveția, dar Germania a fost cel mai grav afectată.
Schimbarea climei va prelua un loc central în campania electorală din Germania
Actualele inundații, cele mai grave din ultmul mileniu, vor ajunge în prim-planul scenei politice cu numai două luni înaintea unor alegeri decisive, când va fi desemnat succesorul cancelarului Angela Merkel.
Această tragedie, care a survenit în aceeași săptămână în care Uniunea Europeană și-a prezentat cele mai ambițioase propuneri legate de reducerea emisiilor de carbon, a scos la iveală gravele disensiuni în privința politicii legate de climă.
“De multă vreme, discuțiile despre vreme au fost sinonime cu un simplu taifas. Acum s-a terminat cu toate astea”, se arăta în cel mai important program al canalului public de televiziune ARD. “Timpul de ordin meteorologic a devenit o problemă de mare importanță politică, Nu mai există vreun ‘timp probabil’ care să nu fie politic, mai ales în contextul unei campanii electorale”.
Schimbarea de direcție a dezbaterilor survine tocmai când Uniunea Europeană și-a prezentat un plan ambițios prin care dorește ca, până în anul 2050, cele 27 de state membre să devină ‘neutre’ din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Dar s-ar putea ca nicio altă țară nu fie la fel de grav afectată ca Germania, cea mai mare economie de pe continent.
Armin Laschet, în vârstă de 60 de ani, guvernator al landului Renania de Nord – Westfalia, care dorește să devină succesorul Angelei Merkel în urma alegerilor din 26 septembrie, și-a lăudat administrația pentru că a doptat o legislație pe tema schimbării climei.
Dar criticii arată cu degetul spre minele de cărbune care încă mai funcționează în land și amintesc de repetatele sale declarații în care sublinia că este important ca Germania să rămână o mare putere industrială. Presat într-un interviu televizat să spună dacă inundațiile îi vor schimba în vreun fel politica legată de climă, Laschet l-a repezit pe moderator. “Sunt guvernator, nu activist”, a spus el..”Chiar dacă am avut parte de o zi ca asta, nu înseamnă că trebuie să ne schimbăm politica”.
Și totuși, inundațiile au influențat și în trecut campaniile electorale, În 2002,.se spunea că niște imagini cu cancelarul Gerhard Schroeder în cizme de cauciuc, umblând pe niște străzi noroioase inundate de apele Elbei, în timp ce contracaandidatul său conservator rămăsese în vacanță, l-ar fi ajutat să câștige alegerile din anul acela.
Poate că învățând lecția, Annalena Baerbock, candidata Verzilor pentru funcția de cancelar și totodată cel mai puternic contracandidat al lui Laschet, și-a întrerupt vacanța pentru ca, vineri, să viziteze zonele afectate din landul Renania-Palatinat.
Rămâne însă de văzut dacă inundațiile vor reuși să sporească șansele partidului. După ce Verzii s-au bucurat inițial de o oarecare creștere a procentelor, Baerbock fiind singura femeie care candidează ca să o înlocuiască pe Angela Merkel, în sondaje, sprijinul față de partid a scăzut, situându-se în jurul unui procent de 20%.
Asta îi plasează pe Verzi pe locul al doilea, în urma conservatorilor lui Laschet, care, potrivit ultimelor sondaje, au înregistrat o creștere cu aproximativ 10 procente a sprijinului.
Vineri, Olaf Scholz, 63 de ani, ministrul de Finanțe al Angelei Merkel care urmărește și el să o înlocuiască și să readucă în cancelarie Partidul Social Democrat, s-a deplasat în zonele inundate din Renania-Palatinat, unde a promis un ajutor rapid din partea guvernului și a legat dezastrul de schimbările climei.
“Sunt ferm convins că obiectivul nostru este acela de a stopa schimbări ale climei provocate de oameni”, a declarat el pe canalul public de televiziune ZDF.