România a primit ultimul avertisment de la Bruxelles în legătură cu nefuncţionarea numărului pentru apeluri de urgenţă. Dacă nu se rezolvă problema localizării apelantului, se va ajunge la Curtea Europeană de Justiţie.
Într-o încăpere mică, cu câteva calculatoare, se află Centrul de răspuns pentru apelul 112, care acoperă zona Bucureşti- Ilfov. „Ce urgenţă aveţi?“, se aude vocea operatoarei, în timp ce pe ecranul monitorului este afişată harta oraşului. Simultan, sunt introduse datele, care sunt stocate timp de zece ani: numele apelantului, locul în care se află persoanele care au nevoie de intervenţia rapidă a ambulanţei, poliţiei sau pompierilor etc. Cu toate acestea, peste 90% din apelurile la numărul 112 sunt abuzive. De ce? Fiindcă în România încă nu pot fi localizaţi decât apelanţii care utilizează telefonia fixă. Adică, în cazul unei urgenţe, cel care a sunat de pe un telefon mobil şi nu a putut transmite date despre zona în care se găseşte nu poate fi localizat. „Persoanele aflate într-o situaţie de urgenţă ar trebui să fie localizate cu uşurinţă când apelează 112. Recomand cu insistenţă autorităţilor române să asigure disponibilitatea şi funcţionarea corectă a acestui număr“, a afirmat Viviane Reading, comisar european pentru societate informaţională. Reading a vizitat recent România, dar nu şi centrul de răspuns pentru 112.
Dacă problema nu este rezolvată în termen de două luni, perioadă care se poate însă prelungi, ţara noastră va fi chemată în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru încălcarea dreptului comunitar. Europarlamentarul Adina Vălean, ambasador al numărului unic de urgenţă pentru România, susţine că „Procedura nu este foarte complexă, dar durează aproximativ doi ani, dacă Bruxelles-ul nu solicită urgentarea lucrurilor. După ce se dă sentinţa, statul membru are la dispoziţie o perioadă de timp rezonabilă pentru a-şi rezolva problema. De obicei, este vorba de câteva luni. În caz contrar, Comisia Europeană (CE) poate cere Curţii de Justiţie să stabilească o sumă de bani drept amendă până când statul condamnat va rezolva problema pentru care a fost acuzat.“
România nu este însă singurul stat al UE în care numărul unic de urgenţă nu funcţionează corespunzător. Într-o situaţie asemănătoare se află Italia, Lituania, Slovacia şi Tările de Jos, în timp ce în Bulgaria 112 nu este încă disponibil pe întregul teritoriu naţional.
Adio, fonduri europene!
Pentru localizarea apelanţilor se utilizează două metode: „Pull“ sau „Push“. În primul caz, Serviciul Telecomunicaţii Speciale (STS), operatorul Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă (SNUAU) în România, poate contacta operatorul de telefonie pentru localizarea apelului. În schimb, procedeul „Push“ presupune ca STS să poată localiza automat apelantul. Ulterior, coordonatele sunt puse pe o hartă care indică cu precizie de unde a fost efectuat apelul. Pentru a putea fi aplicată una din cele două metode, operatorii de telefonie mobilă trebuie să realizeze anumite investiţii vizând transmiterea de date. Aceştia au refuzat însă să aloce fonduri. Cu toate că trebuia încheiat un memorandum – între operatori, pe de o parte şi STS, Ministerul Telecomunicaţiilor şi Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii, de cealaltă parte, pentru stabilirea soluţiilor de identificare a apelantului, memorandumul nu a fost încă semnat. Generalul Marcel Opriş, directorul STS, a declarat pentru Capital: „În vara anului trecut, am transmis Ministerului Telecomunicaţiilor, în calitate de Autoritate de management, o serie de proiecte care puteau obţine fonduri europene, printre care şi unul care viza identificarea apelantului. Valoarea acestuia era de 1,5 milioane de euro, fără cofinanţare. Până acum nu am primit vreun răspuns de la minister“. Opriş estimează că ar fi necesare circa trei milioane de euro, plus TVA, pentru ca România să rezolve această problemă, evitând infringementul. Banii ar fi cheltuiţi pentru achiziţionarea de licenţe, servere şi software. Pentru a debloca situaţia, STS a organizat un concurs de soluţii pentru stabilirea metodelor tehnice în vederea realizării serviciului de localizare a apelantului, concurs care este în curs de desfăşurare. Dar bugetul alocat STS pentru acest an cuprinde doar banii necesari acoperirii cheltuielilor curente. Ministerul Comunicaţiilor a răspuns la adresa trimisă de la Bruxelles, susţinând că România a făcut progrese semnificative în privinţa eficientizării serviciului 112, prin asigurarea cadrului legal de organizare, funcţionare şi finanţare a SNUAU, aprobat prin ordonanţă de urgenţă în 19 martie 2008. Dar această ordonanţă pare să complice lucrurile. Dacă până acum STS era, conform legii, operatorul SNUAU, recenta ordonanţă specifică faptul că această atribuţie revine „organului central de specialitate al statului, care va fi desemnat printr-o HG“. Cu alte cuvinte, este posibil ca, înainte cu două luni de termenul acordat de CE pentru remedierea disfuncţionalităţilor, operatorul SNUAU să fie schimbat.
«Comisia poate cere Curţii de Justiţie să stabilească o amendă până când statul condamnat va rezolva problema pentru care a fost acuzat.“
Adina Vălean, europarlamentar
Cutia inteligenta
O nouă directivă europeană prevede ca, în curând, toate autoturismele să fie echipate cu o cutie inteligentă, asemănătoare cutiei negre utilizate în industria aeronautică. Aceasta va avea încorporat un card cu ajutorul căruia se vor putea transmite date despre poziţia autovehiculului şi vocea soferului sau a pasagerilor către Centrul de răspuns pentru apelurile de urgenţă. Programul intitulat eCall urmează să fie finanţat din fonduri structurale.
Capital – Editia nr.15, data 16 aprilie 2008
