Cu un grad de absorbţie de 99,9% din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (FEGA), de 35% prin măsurile de dezvoltare rurală – PNDR 2020 – finanţate din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de aproape 6% prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 (POPAM), rezultatul obţinut în acest an este, în opinia ministrului Agriculturii, unul „bun, onorant şi onorabil”, dar care solicită în continuare „multă atenţie, multă muncă şi stăruinţă”. 

„Anul recordurilor absolute”, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) 
„Anul 2017 a reprezentat un an al recordurilor absolute pentru Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, care a realizat performanţe remarcabile în domeniul absorbţiei fondurilor europene, reuşind să plătească o sumă record de peste 3 miliarde de euro către fermieri, atât pentru schemele şi măsurile de sprijin finanţate din fonduri europene, cât şi pentru cele finanţate de la bugetul de stat”, susţine directorul general al APIA, Adrian Pintea, în mesajul său de sfârşit de an. 

Numai pentru Campania 2017 s-a autorizat la plată, începând cu data de 16 octombrie şi până în prezent, suma totală de 1,432 miliarde euro, din care plată regulară, adică diferenţa după plata avansurilor, a fost de 473,18 milioane euro pentru un număr de 604.772 fermieri. 

Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 1,772 miliarde de euro pe Pilonul I, care cuprinde fondurile gestionate de APIA, în creştere cu 17% faţă de anul financiar 2016, când rambursările au fost de 1,51 miliarde euro, conform declaraţiilor lunare de cheltuieli. Plafonul alocat României pentru plăţile directe finanţate din FEGA, pentru campania 2017, este de 1,801 miliarde de euro, ceea ce ridică rata de implementare anuală la 99,9%. 

„Principalul obiectiv al APIA este cel de efectuare a plăţilor către fermieri, în termenele prevăzute de  legislaţia în vigoare, în mod echitabil şi transparent, în vederea dezvoltării sectorului agricol, a exploataţiilor vegetale şi de creştere a animalelor, cu respectarea tuturor cerinţelor comunitare în vigoare”, susţin reprezentanţii APIA. 

Cu toate acestea, în spaţiul public au apărut informaţii că România trebuie să returneze Comisiei Europene plăţi directe de 433 de milioane de euro, însă oficialii de la Agricultură spun că „este o dezinformare”. 

„Care este realitatea? Vorbim de fapt de un fond care se constituie printr-o prelevare de disciplină financiară de 1,35% din plăţile directe care se efectuează în mod normal şi care se distribuie ulterior, în condiţiile în care acest fond de rezervă nu a fost constituit. 433 de milioane de euro reprezintă bugetul total la nivel european, buget obţinut din contribuţiile tuturor ţărilor UE, iar România are din această sumă circa 17 milioane de euro, raportat la fondurile atrase de 1,77 miliarde de euro. Banii nu sunt pierduţi. Ţările implementează această disciplină financiară în mod diferit, iar România şi Bulgaria implementează doar din 2016 acest sistem, în timp ce Croaţia abia din 2022. Noi, până pe 15 februarie, vom transmite toate datele legate de acest sistem”, a declarat recent Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. 

În data de 30 octombrie, directorul general adjunct al APIA, Paul Kmen, preciza la o dezbatere pe teme agricole că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a adus în ţară 20 de miliarde de euro în zece ani, bani care au ajuns efectiv la fermierii români, în timp ce media suprafeţei exploatate a crescut de la cinci la peste zece hectare. 

„În zece ani de activitate, APIA a adus în ţară 20 de miliarde de euro, bani care au ajuns la fermierii români.  Din punct de vedere al APIA, se vede un trend pozitiv în ceea ce priveşte media suprafeţei exploatate de fermieri în cei 10 ani. Dacă în 2007 media era undeva la 5 hectare, astăzi vorbim de peste 10 hectare. Sunt 9,5 milioane hectare solicitate la plată, la un număr de 884.000 de fermieri. APIA nu are măsuri directe de a impune şi de a stimula asocierea, dar prin măsuri indirecte faptul că s-a pornit de la o suprafaţă minimă de sub un hectar şi datorită măsurilor de sprijin care s-au dat formelor asociative s-a obţinut această asociere voluntară a fermierilor”, afirma Kmen la acea dată. 

România ocupă primul loc la proiectele din PNDR 2020.

 

Oficialii MADR susţin că România a plecat iniţial de la locul 24, în momentul preluării mandatului la Agricultură de către Petre Daea, cu un stadiu al absorbţiei de 10,45%, reuşind o accelerare a implementării cu 13%, în primele şase luni din acest an, şi o clasare pe locul 15 la nivel european, ceea ce înseamnă recuperarea a 9 locuri pe partea de implementare. 

„Aceste 13 procente ne situează pe primul loc la nivel european, în condiţiile în care ţările cele apropiate pe un grup de creştere situat între 9,4% şi 9,6% sunt Cehia, Letonia şi Estonia. Prin comparaţie, Germania are 5,6%, Polonia – 4,86%, Ungaria 3,93%”, afirmă Alexandru Potor. 

AGERPRES