Apicultorii din România au cerut ca importurile de miere din Ucraina să fie oprite. De asemenea, ei au mai cerut și un ajutor în acest sens din partea Uniunii Europene.
Apicultorii români solicită încetarea importurilor de miere din Ucraina, invocând excedentul României. De asemenea, ei solicită ajutor financiar din partea Uniunii Europene, deși consideră că cele 10 milioane de euro alocate sunt insuficiente pentru agricultura românească.
”Cea mai mare problemă pentru noi o reprezintă acum valorificarea produselor. Chiar dacă producţia a fost una modestă, nici în aceste condiţii nu putem valorifica mierea, pentru că există această concurenţă neloială între ceea ce producem noi şi ceea ce intră din spaţiul extracomunitar, din păcate, la preţuri foarte mici.
Noi nu putem valorifica la fel, având în vedere că preţurile de producţie au crescut cu 30%-40%, preţurile de achiziţie au scăzut în acelaşi mod, cu 30%-40%, iar cererea pentru export a lipsit aproape de tot. De ani de zile avem această concurenţă neloială, iar acum în contextul cu Ucraina este libertate şi mai mare”, spune președintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
România importă peste 4.000 de tone de miere
El susține că producția internă de miere din România este greu de exploatat, astfel că țara importă peste 4.000 de tone de miere din țări non-UE, care este amestecată cu alte soiuri și vândută atât pe piața internă, cât și pe cea externă.
„Cred că anul trecut s-au importat şi mai mult de 4.000 de tone de miere, iar exportul nostru a fost aproape de zero. Sigur nu toată mierea importată se consumă în România, dar oricum se amestecă cu alte categorii. Pot să vă spun că am văzut la raft, inclusiv la doză, la pliculeţ, amestec din patru categorii de miere, respectiv din România, Ucraina, Moldova şi China. Este un amalgam acolo, o nebunie totală.
Acum a venit şi această ieşire publică a Uniunii Europene, precum că 40% din mierea importată este falsă, dar noi solicităm aceste lucruri, respectiv o etichetare corectă, de peste 10 ani şi abia acum se pare că vor face acest gest, dar este cam tardiv”, a subliniat el, potrivit Agerpres.
Au fost solicitate fonduri pentru apicultura României
Președintele ACA, în numele apicultorilor din România, a solicitat în scris Ministerului Agriculturii ca mierea și stupii să fie incluse în ajutorul financiar acordat de UE pentru importurile de cereale ieftine din Ucraina. Președintele a subliniat că, dacă nu se vor implementa măsuri similare celor luate pentru cereale și pentru miere, apicultura din România va suferi pierderi economice severe, ducând la faliment.
De asemenea, președintele a evidențiat declinul tinerilor în această profesie din cauza lipsei de venituri. Solicitarea este ca mierea și apicultura să fie incluse în categoria produselor agricole, similar cu cerealele, pentru a stopa importurile și a proteja producția internă. Președintele a citat statisticile care arată cantitatea mare de miere importată din Ucraina și a subliniat necesitatea de a ajuta sectorul apicol, în special după ajutorul de minimis nereușit de anul trecut.
Depopulări masive de albine la nivel național
Ioan Fetea a tras un semnal de alarmă cu privire la depopularea masivă a albinelor în această iarnă pe întreg teritoriul României, cu rate de mortalitate de peste 10% din stupi. El a precizat că ajutoarele financiare acordate prin Programul Național Apicol (PNA) acoperă doar nevoile a 25% dintre stupi și apicultori, restul de 75% rămânând fără niciun sprijin pentru a-și întreține stupii.
Fetea a evidențiat impactul negativ al scutirilor de neonicotinoide, care au cauzat declinul catastrofal al populației de albine. În ciuda faptului că iarna nu a fost deosebit de aspră, ecloziunea întârziată a albinelor în martie și aprilie și consumul crescut au contribuit la numărul mare de morți în mai mult de jumătate dintre stupi.
Un ajutor de minimis de 15 euro/familie de albine ar fi binevenit
Președintele ACA a sugerat că un ajutor de minimis de aproximativ 15 euro pe familie de albine ar fi benefic, în special pentru că producția de miere depinde în mare măsură de condițiile meteorologice, cu o dependență de până la 90%. Președintele a subliniat nevoia de sprijin din cauza vremii capricioase din primăvară, care a provocat dificultăți pentru apicultori. Vremea de iarnă din martie și aprilie a fost deosebit de problematică, cu îngheț, ploi și temperaturi scăzute.
Prima recoltă de rapiță, care a dat speranțe apicultorilor, se preconizează că va fi exploatată doar în proporție de 30-40% din potențial, din cauza lipsei albinelor și a timpului insuficient pentru exploatarea nectarului, acolo unde acestea există. Președintele a solicitat anterior, anul trecut, un ajutor financiar de 20 de euro pentru fiecare familie de albine, care nu a fost acordat.
Previziunile pentru acest an sunt greu de făcut
Potrivit șefului asociației de apicultură, este dificil să se prevadă perspectivele apiculturii pentru 2023 din cauza dependenței sale de factorii naturali, care reprezintă până la 90% din succesul acestei industrii.
El a subliniat că actualele condiții meteorologice nu au fost favorabile și este imposibil de știut ce condiții climatice vor apărea, cum ar fi temperaturile ridicate, seceta sau alți factori meteorologici, care vor avea un impact asupra apiculturii în anul următor.
Suprafețe mari din întreaga țară sunt arate, dar evoluția vremii și condițiile rezultate sunt necunoscute.
Introducerea mierii în școli ar ajuta apicultorii din România
Introducerea mierii în școli este o măsură despre care se discută de mai bine de 17 ani, iar potrivit șefului asociației de apicultură, aceasta ar aduce mari beneficii apicultorilor români în promovarea producției interne.
„Vorbim din 2006 de introducerea mierii în şcoli, e o nebunie totală. Ne dorim acest lucru ca să putem valorifica măcar pe plan intern mai multă miere, dacă pe plan extern nu merge. Din cauza inflaţiei mierea nu se mai consumă şi în acest context mierea în şcoli ar fi o gură de aer pentru apicultori. Ar fi nemaipomenit să putem valorifica o cantitate de 4.000 – 5.000 de tone la intern”, a reiterat el.
Prețul mierii nu a suferit modificări
Potrivit șefului ACA, în ciuda creșterilor de prețuri generalizate, nici asociația și nici Combinatul Apicol nu au modificat prețul mierii. Acest lucru se datorează faptului că nu au putut face acest lucru din cauza lipsei cererii, stocurile disponibile pentru export fiind minime. Doar 80-100 de tone au fost exportate în ianuarie-februarie 2022, iar după aceea nu s-a mai exportat miere.
În ceea ce privește producția, producția din anul precedent a fost sub 50% din media anuală, care variază între 12.000 și 14.000 de tone. Deși au existat unele județe cu o producție mai bună, analiza generală a producției de miere din țară a relevat o scădere de sub 50%. Restul de 5.000 de tone de miere provin din țări din afara UE, cum ar fi Ucraina, ceea ce dezavantajează producția internă.
Anterior, România producea în medie 22.000 de tone de miere pe an, ceea ce o situa pe locul patru în Europa, cu un total de 1,47 milioane de familii de albine. În prezent, există 2,35 milioane de familii de albine în toată țara și peste 35.000 – 37.000 de apicultori înregistrați, dintre care jumătate sunt membri ai ACA, ceea ce reprezintă peste 60% din populația de albine.