Apicultorii români cer sprijin financiar pentru susținerea familiilor de albine
Apicultorii români cer un sprijin financiar pentru susținerea familiilor de albine și propun introducerea licențelor de import pentru produsele apicole, cu scopul de a proteja producția internă de miere împotriva importurilor extracomunitare.
Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a declarat că, deși costurile de producție ale mierii au crescut cu 40% în ultimii doi ani, prețul acesteia a rămas constant și mic. Ofertele de valorificare a mierii de la firmele cu care colaborează se află între 6-7 lei pe kilogram, în condițiile în care costurile de producție sunt aproape duble.
Fetea a menționat că, pe fondul războiului din Ucraina, mierea ucraineană a intrat în Uniunea Europeană pe baza licențelor de export, în ciuda solicitărilor repetate către ministrul Agriculturii de a introduce licențe de import pentru miere, așa cum s-a făcut pentru alte produse, cum ar fi carnea de pasăre.
„Preţul mierii a rămas constant de mic în ultimii doi ani de zile, deşi costurile de producţie au crescut cu 40%. Ofertele pentru valorificarea mierii primite de noi de la firmele cu care lucrăm au fost undeva între 6-7 lei pe kilogramul de miere, atât timp cât pe noi ne costă aproape dublu.
Sigur că pe fondul războiului din Ucraina a intrat miere pe baza acelor licenţe de export ale Ucrainei către Uniunea Europeană, cu toate că noi am solicitat şi în scris şi verbal domnului ministru al Agriculturii să introducă licenţe de import, aşa cum a introdus la carnea pasăre şi la alte produse.
Mierea, deşi era trecută iniţial în acea grupă de produse, până la urmă nu a rămas pe listă şi din acest punct de vedere importurile au continuat”, a declarat acesta pentru Agerpres.
Miere falsificată pe piața internă și europeană
Potrivit lui Fetea, atât pe piața internă, cât și în Uniunea Europeană, a ajuns miere falsificată, deși multe dintre țările europene reușesc să își acopere majoritatea consumului din producțiile interne.
Acesta a subliniat că problema nu constă în continuarea importurilor, ci în faptul că mierea falsificată a pătruns pe piața europeană. Conform Comisiei Europene, aproape jumătate din importurile de miere sunt adulterate, iar acest lucru reprezintă o rușine pentru Uniunea Europeană.
De asemenea, a menționat că, deși în Europa se produce miere, multe țări nu își pot valorifica întreaga producție din cauza concurenței provenite din Ucraina, China și alte țări, care vând la prețuri mici.
Fetea a adăugat că mierea disponibilă pe rafturi la aceste prețuri nu este autentică, iar firmele de import, deși puternice, aduc mari cantități de miere la prețuri reduse, dar care nu garantează calitatea produsului.
„Problema nu este că au continuat aceste importuri, ci că a intrat în Europa miere falsificată, miere adulterată, cum îi zic europenii. Şi Comisia Europeană a recunoscut că aproape jumătate din importurile de miere în Europa sunt adulterate. Este o ruşine pentru Uniunea Europeană să recunoască acest lucru din punctul meu de vedere, atât timp cât în Europa se regăseşte miere.
Chiar vorbeam şi cu un coleg din Austria care spunea că şi ei produc 40% din consum, dar nici acest 40% nu pot să-l valorifice tot pe plan intern, pentru că au concurenţă din Ucraina, din China şi aşa mai departe, la nişte preţuri modice, iar ce se găseşte pe raft la acele preţuri arată că nu este miere, din analizele făcute. Firmele de import, însă, sunt puternice, au un cuvânt de spus şi aduc cantităţi mari la preţuri modice, dar care nu garantează calitatea”, a explicat el.
Producția apicolă a fost modestă în 2024
Conform sursei menționate, anul 2024 a fost unul modest în ceea ce privește producția apicolă, similar cu anii 2023 și 2022, perioadă în care s-a adăugat și dificultatea valorificării producției, în special pe piața externă.
„Chiar dacă producţia a fost una modestă, problema este că nu am exportat deloc în ultimii trei ani de zile din combinatul nostru. În aceste condiţii, sigur că apicultorii au avut foarte mult de suferit. După cum am spus, preţurile de cost au crescut cu aproape 40% şi în aceste condiţii rentabilitatea stupinelor este afectată în mod deosebit. Mulţi apicultori îşi pun problema dacă să se mai ocupe de albină sau să renunţe, iar interesul tinerilor de a veni la cursuri şi a se califica în această profesie a scăzut cu aproape 60%, în ultimii doi ani de zile”, a spus Ioan Fetea.
Încă de anul trecut, Asociația Crescătorilor de Albine din România a solicitat ministrului Agriculturii un ajutor de minimis pentru sector, destinat susținerii familiilor de albine și formării rezervei de iernare. Cu toate acestea, solicitarea nu s-a concretizat, deși ajutorul era prevăzut în buget.
„Am înţeles că şi în bugetul pe anul acesta este prins un ajutor pentru sectorul apicol. Noi am solicitat încă de anul trecut acest ajutor pentru a completa resursele de hrană în toamnă, care au lipsit de la sfârşitul lui iulie. În acest context, apicultorii au trebuit să folosească fondurile de care dispuneau pentru a face hrăniri suplimentare în vederea supravieţuirii familiilor de albine şi formarea acelei rezerve de iernare, care a avut de suferit, în sensul în care lipsa de polen din natură, pe fondul secetei, a dus la debilitarea familiei de albine.
Albinele s-au depopulat masiv, pentru că anul apicol nu s-a oprit din punct de vedere biologic, s-au depus ouă până târziu, în aşa fel încât ne-am trezit în luna decembrie, în unele zone, cu puiet în stup, ceea ce nu este un lucru normal. Acel repaus biologic de două luni şi jumătate – trei luni de zile este foarte bun”, a adăugat Fetea.
O primăvară ciudată pentru apicultură
Referitor la anul apicol 2025, președintele ACA a afirmat că primăvara aceasta „este una ciudată”, conform discuțiilor purtate cu apicultorii din diferite colțuri ale țării.
„Sunt judeţe în care s-au depopulat peste 30-35% de familiile de albine sau vor ieşi cu efectivele slăbite. Cu toate că timpul este acum optim pentru zbor, pentru curăţire şi aşa mai departe, până la apariţia florilor am înţeles că mai vine un val de frig, iar dacă albinele vor ieşi din stup şi le va prinde un frig mai puternic pe drum, între sursa de apă sau la un zbor de curăţire, nu vor mai reveni în stup. Toate acestea vor crea probleme şi chiar dacă vom avea o bază meliferă solidă, fie că e vorba de rapiţă sau salcâm, nu vom avea familii de albine, în cazul în care condiţiile meteo vor alterna între frig şi cald”, a spus președintele ACA.
