Valoarea pieţei materialelor de construcţii este estimată la trei miliarde de euro în 2014, din care 1,2 -1,3 miliarde de euro vor fi importuri, în special pentru produse de lux, potrivit lui Claudiu Georgescu, preşedinte Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România (APMCR).
,,Piaţa materialelor de construcţii, în acest moment, ca şi industria constructoare, se află la un nivel foarte jos comparativ cu 2008 când a fost anul nostru de vârf. Dacă ne uităm la structura de anul trecut, vom vedea că, paradoxal, piaţa materialelor de construcţii a fost susţinută, paradoxal, de lucrările de reparaţii capitale şi construcţiile inginereşti. Sectorul locuinţelor a fost sub anul 2012, iar sectorul de autostrăzi încă nu a început să crească. Se observă o creştere foarte mică la ciment, dar încă nu este semnificativă, ceea ce denotă că nici programul de autostrăzi nu merge pe două sau trei benzi, dacă putem spune aşa. Ca tendinţă, sperăm ca după luna mai să se îmbunătăţească lucrurile în domeniul construcţiilor şi sperăm în programul european 2014-2020 unde sunt prevăzute nişte investiţii care sperăm să fie şi realizate”, a Georgescu, citat de Agerpres.
Companiile de construcţii spun că 2013 a fost pentru ele cel mai slab an de la începutul crizei economice. Piaţa materialelor de construcţii, asemenea industriei de profil, a consemnat o scădere de până la 40% în ultimii cinci ani ca urmare a crizei care a afectat cei mai importanţi actori din sector.
,,Se observă în piaţa de materiale de construcţii o concentrare a producătorilor. Producătorii mici încep să nu mai poată facă faţă taxelor şi concurenţei marilor producători care, bineînţeles, au productivitate mult mai mare şi îşi pot permite să şi investească în cercetare ceea ce micii producători nu pot. Din punct de vedere tehnologic, întreaga piaţă mondială de materiale de construcţii se află într-un proces de restructurare şi redefinire mai ales că materialele de construcţii sunt privite, în ultimii ani, ca un produs care defineşte produsul final (casa), să respecte cerinţele actuale, precum cele ale locuinţelor, clădirilor pasive, casele cu energie zero, iar fondul de locuinţe din România necesita o primenire substanţială. E adevărat, costurile sunt foarte mari, dar trebuie să facem un efort mai ales că situaţia energetică din zona noastră, mai ales după evenimentele din Crimeea, a cunoscut o înrăutăţire. Deci trebuie să ne asigurăm la nivel naţional şi o strategie de aducere a locuinţelor la nivel de eficienţă”, a mai spus Claudiu Georgescu.
Conform statisticilor, România are un consum casnic de energie (încălzire-răcire plus iluminat) de aproape 40% din consumul energetic naţional. Această cifră arată, conform APMCR, că există un potenţial formidabil de economisire, cel puţin într-o primă etapă şi asigurarea unei securităţi energetice a României.
,,Încercăm să exportăm produsele româneşti pe pieţele limitrofe. Materialele de construcţii au o caracteristică de export specială. Din cauza preţului de transport ne limităm la pieţe apropiate, nu putem exporta, de exemplu, în Suedia, dar pe zona locală, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Moldova, puţin spre Ucraina şi, în situaţii mai delicate, chiar spre Turcia unde cererea este mare şi ar putea fi nişte debuşee pentru noi pentru a nu depinde integral de piaţa internă. Adică să avem o marjă de profit, să avem de unde trăi”, a precizat preşedinte Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România, potrivit Agerpres. În acest moment, în piaţă, nu se anunţă nici investiţii în fabrici de foarte mare capacitatea.