„Suntem într-o situație fără precedent cu anunțurile de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar producătorii de medicamente sunt obligați să reacționeze și împreună cu pacienții să încerce să provoace o schimbare a politicilor de sănătate”, a declarat directorul executiv APMGR Laurenţiu Mihai.

„Am avertizat autorităţile de ani de zile că sistemul de sănătate din România se îndreaptă către o criză fără precedent. Am vorbit de efectele negative ale taxei clawback asupra pacienţilor şi industriei şi am luptat împotriva lipsei de transparenţă a statului român în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele. Am aflat acum de la procurori că, în timp ce statul român presa producătorii să finanţeze cheltuielile cu medicamente prin taxa clawback, ignorând faptul că acest lucru ducea la dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă şi falimenta producătorii de medicamente generice, la CNAS aceşti bani erau furaţi”, a adăugat Laurențiu Mihai.

Companiile membre ale APMGR au cerut încă din 2015 un audit independent la CNAS, inclusiv transparentizarea modului de calcul al taxei clawback, dar aceste solicitări au fost ignorate. Producătorii de medicamente au fost obligaţi să plătească sume pe care nu le pot verifica şi au existat multe cazuri în care companiile au contestat aceste cifre în justiţie şi au şi câştigat. În plus, deşi APMGR a demonstrat clar că taxa clawback a ajuns la un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente generice şi medicamentele ieftine sunt cele mai afectate de această taxa şi dispar de pe piaţă, demersurile lor au fost ignorate de autorităţi. 

„În aceste condiţii, este evident că producătorii de medicamente care plătesc clawback nu mai pot avea încredere şi nu mai au de ce să continue să plătească clawback atâta timp cât banii nu se duc acolo unde scrie în lege, să susţină efortul statului pentru tratamente compensate, se duc în buzunare private. Singurele lucruri logice pe care le vedem sunt suspendarea imediată a clawback-ului pentru medicamentele generice şi cealaltă măsură absolut logică şi care este de la sine înţeleasă în orice tip de organizaţie în urma unor anunţuri de fraudă de asemenea amploare este auditul independent atât financiar, ca să ştim de unde plecăm, cât s-a furat şi ce urmează să fie făcut ca să nu se mai întâmple asta” a spus Mihai.

 

În cazul unei decizii finale a justiţiei în cazul fraudei de la CNAS, producătorii de medicamente generice vor acţiona în justiţie CNAS şi pe cei vinovaţi pentru a-şi recupera prejudiciul. 

„Nu putem acceptă şi nu putem fi de acord cu furtul, am deveni pur şi simplu părtaşi la aceste fapte. Din păcate, companiile mai pot recupera prejudiciul, pacienţii care au dispărut, nu,” a adăugat Mihai. 

Preşedintele APMGR, Adrian Grecu, a spus că evenimentele recente vor avea încă un impact adiţional asupra „sustenabilităţii business-ului”. 

„Vrem ultimele tratamente în România, însă acest lucru trebuie finanţat corespunzător, nu pe spinarea producătorilor. Ultimele evenimente ne îngrijorează şi mai tare. Nu numai că plătim pentru tratamente noi, deşi noi, producătorii de generice, nu beneficiem de acest segment, dar acum aflăm că mai sunt şi fraude în sistem. Sistemul de clawback, aşa cum este stabilit la acest moment, nu motivează deloc nicio autoritate, nici ministerul Sănătăţii, nici CNAS să facă ceva, să eficientizeze sistemul, să se asigure că nu se produce nicio fraudă şi că toţi banii sunt folosiţi corespunzător pentru că oricum, indiferent de ineficienţa sistemului, tot ce se duce în plus e plătit de industrie. Evenimentele recente vor avea încă un impact adiţional asupra clawback-ului, asupra sustenabilităţii business-ului”, a spus Grecu. 

APMGR susţine că este nevoie ca şi instituţiile statului român, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, să acţioneze de urgenţă, altfel vor lasă impresia că sunt complicii celor care au fraudat românii. Prin urmare, APMGR solicită Guvernului că imediat să dispună:
Un audit independent la CNAS pentru a se verifică folosirea banului public, inclusiv prin verificarea şi transparentizarea datelor folosite în calculul taxei clawback;
Suspendarea imediată a plăţii taxei clawback pentru medicamentele generice, pentru a se asigura că medicamentele esenţiale pentru milioane de pacienţi, rămân pe piaţă, iar locurile de muncă din industria locală sunt păstrate. APMGR reaminteşte că medicamentele generice sunt în general medicamente cu preţ redus, medicamente folosite în special de bolnavii cronici, de cei în vârstă, şi se adresează unor arii terapeutice de baza precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator.

 

„Susţinem şi noi ideea unui audit independent pentru a vedea ce a dus CNAS în această situaţie, ce să întâmplă cu banii pacienţilor, să vedem dacă mai sunt şi alte probleme şi sigur mai sunt alte probleme pe care autorităţile se feresc să le scoată de la suprafaţă. Ne dorim condamnarea celor vinovaţi de moartea pacienţilor şi de blocarea accesului lor la servicii medicale şi la medicamente”, a spus vicepreşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice Iulian Petre. 

Coform CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe din acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv medicamente generice. O taxă pe vânzări de 30%, care se adaugă unei politici a celui mai mic preţ dintr-un coş de 12 ţări de referinţă, care se adaugă obligaţiei medicamentului generic de a fi la maximum 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este, combinată cu fraude în instituţii fundamentale ale sistemului de sănătate, nu poate să ducă decât la catastrofă pentru pacienţi şi faliment pentru industrie.