„Facem un apel către noul Guvern să ia în considerare acest semnal de alarmă al producătorilor de medicamente generice și să modifice cât mai urgent posibil formula de calcul a taxei clawback. Aceasta reprezintă acum singura măsură care ar mai putea opri dispariția de pe piață a medicamentelor generice, precum și închiderea unor întregi linii de producție ale fabricilor de medicamente locale și inițierea unor disponibilizări în masă”, a declarat Președintele APMGR, Adrian Grecu.
APMGR atrage atenția că taxa clawback a crescut cu 24% în trimestrul 4 al anului 2017 față de același trimestru din 2016, ceea ce marchează continuarea tendinței de creștere constanta a taxei clawback din ultimii ani. „Cu o creștere anuală de 29% a taxei clawback, ne așteptăm ca procentul „p” din calculul taxei clawback să ajungă în curând la 30%, pe fondul creșterii consumului de medicamente inovative. Această suprataxare a producătorilor de medicamente generice este nu numai complet injustă, producătorii de generice fiind făcuți responsabili pentru creșterea în ansamblu a consumului de medicamente, dar este și nesustenabilă și va avea efecte ireversibile atât asupra industriei locale cât și asupra pacienţilor” a mai declarat Grecu.
APMGR reiterează că soluția propusă autorităților, în repetate rânduri, este introducerea imediată a calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamente generice ca soluție pe termen scurt, fără impact bugetar, pentru menținerea accesului la tratament pentru pacienții români.
Soluția este în acord cu recomandările Consiliului Concurenței, care a propus recent taxarea diferită a medicamentelor generice și a celor ieșite de sub brevet, față de medicamentele inovative, în baza faptului că medicamentele generice sunt cu 35% mai ieftine decât corespondendele lor inovative și implică un efort bugetar mai mic.
Totodată, pe termen mediu, APMGR solicită eliminarea taxei clawback pentru medicamentele generice întrucât aceasta este singura măsură care ar putea da o gură de aer acestei industrii suprafiscalizate și reașeza pe niște baze sustenabile sistemul sanitar românesc prin economiile generate de medicamentele generice atât pentru pacienți, printr-o coplată mai mică, cât și pentru stat, care va plăti mai puțin pentru compensarea medicamentelor generice, mai ieftine.
Medicamentele generice nu fac obiectul contribuției de tip clawback nicăieri în Europa, iar aplicarea acesteia în continuare în România este direct responsabilă de distrugerea industriei farmaceutice generice locale și îngrădirea și mai mult a accesului la tratament pentru pacienții cu cele mai mici venituri, în contradicție cu obiectivele Programului de Guvernare.
“Avem speranța că noul Guvern își va asuma răspunderea și va lua decizia de a proteja medicamentele generice, pentru a evita o nouă criză pe piață medicamentelor”, a mai declarat Adrian Grecu.
