Planeta se află într-un punct critic ireversibil, confruntându-se cu o încălzire globală devastatoare de 3 grade Celsius. În 2023, G20 a fost responsabil pentru 77% din emisiile globale, iar cei mai mari șase poluatori au contribuit cu peste 60%. Viața, așa cum o știm, va fi profund afectată.
Avertisment grav: Planeta este într-un punct critic, cu temperaturi în creștere până la 3 grade Celsius
Organizația Națiunilor Unite a avertizat guvernele lumii, înaintea summitului internațional dedicat climei, că planeta a intrat pe un traseu ireversibil de încălzire devastatoare.
Conform unui raport publicat joi și citat de presa internațională, politicile și planurile actuale ale țărilor vor conduce la o creștere a temperaturii cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol, având șanse minime de a menține creșterea la limita de 1,5 grade Celsius stabilită la Paris în 2015.
În realitate, pașii realizați până în prezent sunt atât de insuficienți încât există riscul ca lumea să depășească limita superioară de 2 grade Celsius stabilită de Acordul de la Paris, a avertizat ONU, conform Politico.
Intensitatea și frecvența valurilor de căldură extreme, furtunilor distrugătoare și altor dezastre cresc cu fiecare fracțiune de grad de încălzire. O creștere a temperaturii cu 3 grade Celsius ar putea determina, conform oamenilor de știință, depășirea mai multor puncte de no-return, care ar modifica dramatic clima Planetei și ar contribui la creșterea nivelului mării, inclusiv prin topirea calotelor polare.
„Dacă națiunile nu pun în aplicare angajamentele actuale, obiectivul Acordului de la Paris de a menține încălzirea globală la 1,5 °C va fi mort în câțiva ani, iar 2 °C îi va lua locul în unitatea de terapie intensivă”, a spus Inger Andersen, șeful ONU pentru mediu.
Decalajele emisiilor la nivel global
Repetarea din acest an a așa-numitului raport al ONU privind decalajul emisiilor – care evaluează diferența între politicile necesare pentru a preveni o catastrofă climatică și acțiunile efective ale țărilor – apare la câteva săptămâni înainte ca liderii mondiali să se întâlnească în capitala azeră, Baku, pentru deschiderea Summit-ului COP29 dedicat climei.
Reprezentanții statelor prezenți la summit trebuie să ajungă la un consens privind finanțarea acțiunilor climatice în țările în dezvoltare. Totodată, summitul de la Baku este considerat o piatră de temelie pentru COP30 din Brazilia, programat pentru anul viitor, termenul limită până la care guvernele trebuie să prezinte noi planuri pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite prin Acordul de la Paris.
În urma constatărilor publicate, Andersen a solicitat elaborarea unor noi planuri „dramatic mai puternice”, cunoscute sub denumirea de contribuții determinate la nivel național (NDC), împreună cu o creștere a finanțărilor pentru măsurile de combatere a schimbărilor climatice și un leadership mai activ din partea celor mai mari emitenți.
Planeta are o situație climatică critică
Clima globală este deja cu 1,3 grade Celsius mai caldă decât înainte de Revoluția Industrială, iar emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la încălzirea planetei continuă să crească, înregistrând o creștere de 1,3% în anul trecut comparativ cu 2022.
Astfel, limitarea încălzirii la nivelul obiectivelor de la Paris a devenit mai dificilă, necesitând reduceri anuale mai abrupte ale emisiilor de 7,5% pentru a menține creșterea la 1,5 grade Celsius și de 4% pentru a o limita la 2 grade Celsius, până în 2030.
Dacă politicile actuale la nivel global rămân neschimbate, raportul indică faptul că lumea se îndreaptă spre o creștere a temperaturii de 3,1 grade Celsius până la sfârșitul secolului.
Măsurile incluse în contribuțiile naționale (NDC) actuale, care nu au fost implementate complet, ar putea reduce această valoare la 2,6 sau 2,8 grade Celsius.
În cel mai optimist scenariu de 2,6 grade Celsius, totuși, se consideră că reprezintă o încălzire „catastrofală”, cu „impacte debilitante asupra oamenilor, planetei și economiilor”, avertizează ONU.
În toate scenariile existente, șansele lumii de a limita încălzirea la 1,5°C sunt „practic zero”, notează autorii, care estimează că temperaturile globale vor fi „cu mult peste” acest nivel până în 2050 și că există „o șansă din trei” ca încălzirea să depășească deja 2°C până în acel an.
Noile NDC, care urmează să fie finalizate în februarie 2025, sunt destinate să includă măsuri și ținte până în 2035. Până atunci, emisiile globale ar trebui să scadă cu 57% pentru a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius și cu 37% pentru a menține temperatura sub 2 grade Celsius, conform raportului din acest an.
Principalii poluanți la nivel global
Documentul ONU arată că Beijingul a ajuns la aceeași responsabilitate istorică ca Uniunea Europeană.
Cele două puteri economice sunt responsabile pentru 12% din totalul emisiilor de dioxid de carbon între 1850 și 2022. Statele Unite rămân cu mult înaintea ambelor, reprezentând 20% din emisiile istorice.
La nivel global, G20 — care include țări industrializate precum UE, SUA, Brazilia, China, India, Indonezia și Arabia Saudită — a fost responsabil pentru 77% din emisiile globale de gaze cu efect de seră în 2023. În contrast, toate cele 55 de țări membre ale Uniunii Africane au contribuit cu doar 6%.
„Membrii G20 cu cele mai mari emisii” vor trebui să crească dramatic acțiunea și ambiția acum și în noile angajamente”, arată ONU.
Mai precis, deși întregul G20 a fost responsabil pentru 77% din emisiile globale de anul trecut, cei mai mari șase poluatori dintre aceștia au contribuit cu peste 60%.
Raportul ONU nu menționează nume, dar autorii fac referire la China (30%), Statele Unite (11%), India (8%), UE (6%), Rusia (5%) și Brazilia (2%).
Progresul în cadrul grupului G20 este mixt: emisiile Chinei au crescut cu 5,2% în 2023, în timp ce cele ale UE au scăzut cu 7,5%.
Deși populația Chinei este în creștere, emisiile sale pe cap de locuitor au fost de 11 tone în 2023, comparativ cu 7,3 tone în UE.
Emisiile SUA au scăzut cu 1,4%, însă rămân pe locul al doilea în ceea ce privește emisiile pe cap de locuitor, cu 18 tone, după Rusia, care înregistrează 19 tone.
Emisiile Indiei, deși au crescut cu 6% anul trecut, sunt mult mai mici, la doar 2,9 tone pe cap de locuitor.