Blocajul imobiliar a adus mari probleme
Blocajul imobiliar, cauzat de stoparea tuturor autorizațiilor de construcție din București, creează mari probleme puterii de la București.
Circa jumătate din deficitul bugetar pentru acoperirea căruia s-au crescut taxele și se reduc cheltuielile bugetare se datorează, conform statisticilor, tocmai acestui fapt. Blocajul a dus la exodul marilor companii internaționale serioase. Astfel se lasă mult spațiu de manevră tocmai afaceriștilor dubioși, numiți de presă „rechini imobiliari”.
„Capitala României continuă să își micșoreze contribuția la PIB-ul național, ajungând de la 37% în 2019 la 34,6% în 2021 până la 29,8% în 2022, nivel similar cu cel din 2010, din plină criză financiară. Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 3,45 miliarde de Euro pentru perioada 2022-2026, în timp ce pierderea din valoarea adăugată în economie pentru aceeași perioadă este de 10,4 miliarde de Euro” arată un comunicat BREC, organizație a corporațiilor din domeniul construcțiilor.
Chiar în aceste zile, se discută în parlament noul Cod al Urbanismului. O legislație care ar trebui să clarifice definitiv maniera în care se poate construi pe teritoriul României.
Una dintre provocările noului cod va fi reglementarea spațiilor verzi. Pe care până la acest moment nicio administrație locală, în frunte cu cea din București, nu le-a inventariat. Deși a fost tema de campanie a primarului general.
Colectările la bugetul de stat s-au prăbușit
Proiectul Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor, a ajuns marți pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului trebuie să elaboreze un raport.
Acesta trebuie să fie inaintat apoi spre votul plenului, pe lângă avize din parte altor 12 comisii. Conform procedurilor legislative, comisia poate propune raport de admitere pe forma adoptată în Senat, raport de admitere cu amendamente sau raport de respingere.
Dezbaterea vine în contextul în care analiza economico-financiară a exercițiului fiscal pe 2022 și nu numai indică o prăbușire a colectărilor la bugetul de stat, cauzată de blocajul construcțiilor din Capitală, potrivit unor surse ANAF citate de stiripesurse.ro. Astfel, activitățile economice din București s-au micșorat atât de mult din cauza blocajului urbanistic, încât contribuția la PIB a Capitalei ar fi revenit la valoarea din 2010. Cifrele oficiale ale ANAF sunt alarmante. Stoparea autorizațiilor și documentațiilor de urbanism, fie prin suspendare, fie prin anulare, a dus la un exod masiv al marilor investitori internaționali și a generat, astfel, o cascadă de scăderi ale afacerilor de pe orizontală, fie ele conectate direct sau indirect de acest sector, arată sursele citate.
„Dacă există vreo vină, ea aparține autorității care a întocmit și aprobat acele PUZ-uri. Beneficiarii certificatelor de urbanism și autorizațiilor ar deveni victimele colaterale ale incompetenței administrative. E ca și cum Statul vine să ia astăzi impozit retroactiv de 90% pe salariul oficial și încasat legal al fiecăruia, invocând că legea în baza căruia a fost acordat a fost greșită. Sau ai moștenit un apartament într-un bloc construit între 1948 și 1989 și apare o lege care spune că trebuie confiscat pentru că pe atunci erau comuniștii la putere”, a afirmat, pentru Gândul, un reprezentant al unui ONG cu activitate în monitorizarea eliberării autorizațiilor de construire.
„E normal să dai competență Consiliului General să adopte PUZ-uri pentru zonele protejate, la cele ale monumentelor și la proiectele situate pe raza mai multor sectoare, acolo e nevoie de o decizie politică pe întreg Bucureștiul. Însă gândiți-vă că în Consiliul General sunt reprezentanți ai structurilor de partid din toate sectoarele. Nu e normal ca un om, care teoretic e votat în Sectorul 1, să decidă pentru cum să se dezvolte Sectorul 5. Sau invers” a declarat un profesor de drept administrativ.
