Guvernul SUA, prin NASA, alocă timp și bani pentru a preveni un viitor dezastru provocat de ciocnirea asteroizilor cu Pământul, scrie Vox. Iar rezultatele, cel puțin teoretic, dau rezultate.
„Nu putem opri erupția vulcanilor, un cutremur sau uraganele”, spune jurnalistul științific Robin George Andrews. „Dar un asteroid? Dacă îl faci să-și schimbe direcția din calea Pământului, amenințarea a dispărut”, spune el.
Deși sună ca scenariul unui film SF de la Hollywood, oamenii de știință lucrează deja la asta. Și poate vor reuși mai bine, decât în producția care ne-a ținut cu ochii-n sus, ”Don’t Look Up”, în care doi oameni de știință se luptă să convingă omenirea că o cometă va lovi Pământul.
Ciocnirea asteroizilor cu Pământul este un lucru la care oamenii de știință veghează constant. Fiecare obiect din sistemul solar a fost lovit de cel puțin un asteroid, pe durata vieții sale.
Lovesc Pământul o dată la jumătate de milion de ani
NASA studiază de ani de zile cum să evite roci spațiale uriașe.
În 1993, oamenii de știință de la NASA au observat bucăți dintr-o cometă uriașă îndreptându-se direct spre Jupiter. Dacă ar fi lovit Pământul, ar fi putut provoca o extincție în masă. Asta i-a captivat și i-a îngrijorat deopotrivă pe oamenii de știință. În 1998, Congresul a cerut NASA să găsească cel puțin 90% dintre asteroizii și cometele cu o lățime de un km sau mai mari care s-ar apropia de vecinătatea orbitei Pământului.
Obiecte mari ca acestea lovesc Pământul o dată la jumătate de milion de ani și ar putea amenința viața, așa cum știm.
Odată ce un asteroid este reperat, oamenii de știință îi pot proiecta traiectoria din timp și pot vedea dacă este posibil să se apropie periculos de aproape de Pământ.
Niciunul nu pare să reprezinte o amenințare pentru Pământ
NASA susține că a descoperit mai mult de 95% din asteroizii uriași, de dimensiuni apocaliptice, dar niciunul nu pare să reprezinte o amenințare pentru Pământ.
În 2005, Congresul a ridicat ștacheta misiunii, cerând NASA să găsească asteroizi de 140 de metri și mai mari, mai precis de dimensiunea unui zgârie-nori. Aceștia sunt numiți „ucigașii orașelor”, deoarece ar putea spulbera un oraș și ar putea provoca pagube masive, chiar dacă nu ar fi Apoclipsa. Specialiștii spun că sunt șanse de aproximativ 1% ca unul dintre acești asteroizi să lovească Pământul la un moment dat.
Meteoritul din Chelyabinsk, un semnal de alarmă
Asta nu reprezintă însă o scuză pentru inacțiune. Chiar și meteoriții mai mici, cum ar fi cel de 17 metri, care a explodat în 2013 cu forța unei bombe nucleare, peste localitatea Chelyabinsk din Rusia, sunt mai frecvenți și mai greu de observat.
Anul trecut, NASA a lansat cu o rachetă Falcon 9 a SpaceX sonda DART cu care dorea să modifice traiectoria unui asteroid aflat la peste 10 milioane km de Terra.
O adevărată premieră științifică, a aceasta a fost considerată un fel de misiune „kamikaze”, fiindcă sonda lansată, care cântărea aproximativ 670 kg, nu avea, ca și alte sonde spațiale, super- instrumente științifice la bord. Dimorphos, asteroidul pe care urma să-l intercepteze, nu constituia niciun pericol pentru Terra, ci a servit ca obiect ceresc de test pentru această misiune. Scopul misiunii a fost de a vedea dacă după ce este lovit își va schimba în vreun fel viteza și traiectoria.