Cu toate acestea, cei care au consumat niveluri proporțional mai scăzute de produse industrializate, cum ar fi suplimentele proteice și proteinele texturate din soia, au fost mai susceptibili de a prezenta un aport inadecvat de proteine, ceea ce sugerează o dependență semnificativă de nutrienții din proteinele ultraprocesate pentru această populație.

La ce se referă termenul „produse ultraprocesate”

Termenul „produse ultraprocesate” se referă la substanțe comestibile formulate industrial, sintetizate din ingrediente fracționate și amestecate cu aditivi chimici. Studiul a contrazis stigmatul conform căruia o dietă vegană nu poate furniza cantitatea de proteine și aminoacizi esențiali de care are nevoie o persoană și a arătat că o dietă vegană poate fi adecvată din punct de vedere nutrițional. Veganii incluși în studiu au consumat produse ultraprocesate mai puțin decât populația generală.

Analiza efectuată de cercetători a arătat că participanții au consumat în principal alimente neprocesate și minim procesate, care au reprezentat 66,5% din aportul energetic, în timp ce produsele ultraprocesate au reprezentat 13,2%. Proporțiile pentru populația generală sunt de 44,9% și, respectiv, 23,7%, conform anchetei privind bugetul gospodăriilor (POF) a IBGE.

Studiul a constatat, de asemenea, o corelație semnificativă între aportul adecvat de proteine și consumul de produse ultraprocesate. Unii participanți păreau să se bazeze pe acestea pentru a-și satisface nevoile de proteine, în parte pentru că alimentele neprocesate sunt, în general, mai puțin dense în proteine, deschizând calea pentru așa-numita industrie a înlocuitorilor de carne, a cărei cotă de piață este în creștere.

Concluzia studiului

Cercetătorii au concluzionat că proteina texturată din soia (TSP) și suplimentele proteice pe bază de plante au fost principalele produse ultraprocesate care determină un aport adecvat de proteine pentru veganii brazilieni. Deși tind să fie clasificate drept produse ultraprocesate, TSP și suplimentele proteice nu sunt neapărat nesănătoase, ceea ce nu se poate spune despre produsele ultraprocesate care conțin niveluri ridicate de grăsimi, zahăr, sodiu, conservanți și aditivi artificiali.

Constatările sugerează necesitatea unor politici care să faciliteze accesul la alimente mai naturale și mai sănătoase, precum și eforturi pentru îmbunătățirea educației nutriționale, astfel încât această populație să poată face alegeri alimentare mai bune. Pe măsură ce piața alimentelor pe bază de plante se extinde, este nevoie urgentă de o reglementare din partea guvernului pentru a permite dezvoltarea unor produse accesibile, transparente în ceea ce privește compoziția lor, de înaltă calitate și cu beneficii pentru sănătate clar identificate, potrivit medicalxpress.com