Produse din import mai scumpe, încălzire mai costisitoare, preţul benzinei rămåne la cote înalte - iată cåteva dintre efectele negative ale întăririi dolarului. Există, însă, şi reversul medaliei. În perioada martie-august 2008, un dolar a fost cotat la 2,2 -2,3 lei. În noiembrie, s-a ajuns la trei lei pentru moneda americană, ceea ce reprezintă o apreciere a acesteia cu circa 35%. În aceeaşi perioadă, euro s-a întărit cu numai 9-10%. Modificarea semnificativă
Produse din import mai scumpe, încălzire mai costisitoare, preţul benzinei rămåne la cote înalte – iată cåteva dintre efectele negative ale întăririi dolarului. Există, însă, şi reversul medaliei.
În perioada martie-august 2008, un dolar a fost cotat la 2,2 -2,3 lei. În noiembrie, s-a ajuns la trei lei pentru moneda americană, ceea ce reprezintă o apreciere a acesteia cu circa 35%. În aceeaşi perioadă, euro s-a întărit cu numai 9-10%. Modificarea semnificativă a parităţilor valutare nu poate trece neobservată în economia autohtonă. Primii afectaţi vor fi cei care importă mărfuri şi materii prime în monedă americană şi ale căror produse, mai scumpe, vor deveni necompetitive. „Vor scădea importurile în dolari, adică cele provenind din Asia, America şi Africa. Este posibil ca ele să fie înlocuite, măcar parţial, de importuri cu originea în Europa“, spune Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Importatorilor şi Exportatorilor din Romånia (ANEIR).
Deşi, teoretic, ar putea profita de noile cursuri valutare, exportatorilor care acum lucrează cu pieţele europene le va fi destul de greu să se reorienteze. „Este vorba despre nişte canale tradiţionale, de nişte relaţii vechi, care nu se pot schimba peste noapte. Problema cea mai mare este că cererea de pe pieţele internaţionale este în scădere, aşa că este greu să închei noi contracte în perioada aceasta“, crede Matei Păun, managing partner al BAC Investment Bank.
Ceva mai optimist, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romånia (AOAR), spunea recent că este måndru de modul în care unele companii romåneşti care lucrau cu SUA au ştiut să schimbe destinaţia exporturilor, în condiţiile în care cererea de peste Ocean este în scădere accentuată.
Gaze mult mai scumpe
La sfårşitul lui iunie 2008, barilul de petrol depăşise, pe pieţele internaţionale, nivelul de 140 de dolari. La cursul de atunci (2,3 lei pentru un dolar), însemna 322 de lei. Cinci luni mai tårziu, cotaţia barilului a scăzut cu circa 65%, pånă la aproape 50 de dolari. La rata de schimb de 3 lei/dolar, aceasta echivalează cu aproximativ 150 de lei. Cu alte cuvinte, în monedă naţională, petrolul e mai ieftin cu numai 53%. Asta va face, desigur, ca, la pompă, preţul carburanţilor să scadă într-un ritm mai puţin alert decåt cotaţia ţiţeiului. Aşa că, cei care se aşteaptă la costuri la benzină sau motorină similare cu cele din 2006-2007, vor mai avea de aşteptat.
Situaţia este încă şi mai gravă în ceea ce priveşte gazele naturale. Preţul la care importă Romånia, de circa 510-520 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, deşi sensibil la fluctuaţiile cotaţiilor petrolului, este mult mai puţin mobil. „Variaţiile ascendente sau descendente ale preţului petrolului sunt preluate de preţul gazelor într-un interval de patru pånă la şase luni“, a explicat Bernard Arnaud, directorul general al Distrigaz Sud. Astfel, după cum a declarat recent şi directorul general al Gazprom, Alexei Miller, „preţul gazelor naturale pentru consumatorii din Europa va scădea de la începutul lui 2009“. Pånă atunci, însă, consumurile de pånă în decembrie vor trebui achitate de cei doi mari distribuitori autohtoni la vårful de preţ. Să nu mai vorbim de faptul că, cel mai probabil, reducerile de preţ vor avea loc treptat, astfel încåt, pånă la urmă, gazele naturale pentru întreaga iarnă 2008/2009 vor fi taxate de furnizorul de peste hotare la o valoare medie foarte apropiată de cea maximă.
Consumatorii finali nu vor simţi, cel puţin deocamdată, diferenţa de curs. Totuşi, Arnaud a afirmat că Distrigaz Sud se află în negocieri cu autorităţile pentru ca tarifele percepute să crească începånd cu 1 ianuarie 2009. „Vom fi într-o situaţie din ce în ce mai gravă dacă autorităţile vor refuza să includă creşterea preţului gazelor din import în tarife“, a explicat el.
Rate mai mari la creditele în moneda SUA
Vor simţi în buzunare deprecierea leului în faţa monedei americane şi cei care au credite în dolari. „Din fericire, am o rată mică, de doar 84 de dolari, aşa că de la 190 de lei, cåt plăteam în vară, am crescut la 250-260 de lei în ultima lună, deci suportabil. Să nu mai vorbesc de faptul că am luat creditul la 3,3 lei pentru un dolar, aşa că aproape întreaga perioadă de plată am achitat în lei mai puţin decåt rata iniţială, în condiţiile în care veniturile mi-au crescut de cåteva ori“, explică o tånără din Capitală.
Într-adevăr, majoritatea creditelor în dolari au fost contractate la începutul deceniului, în ultimii ani romånii preferånd împrumuturile în euro, lei şi franci elveţieni. În cazul Bancpost, de exemplu, doar 1,14% din cuantumul creditelor este în dolari. Cum şi veniturile erau mult mai mici în 2002 sau 2003, în general sumele datorate în dolari nu sunt împovărătoare, chiar şi la noua rată de schimb. Sunt, totuşi, şi debitori care au rate de cåteva sute de dolari pe lună şi pentru care întărirea monedei SUA nu e o veste deloc bună.
Tot la nivel personal, aprecierea dolarului ne va face să ne gåndim de două ori înainte să luăm anumite decizii. De pildă, înainte de a comanda de pe internet produse al căror preţ este în valuta SUA. „Vroiam să-mi cumpăr un laptop dintr-un magazin online. Cånd am luat decizia, dolarul era 2,6 lei. Acum, la cursul de trei lei, ar însemna să dau în plus aproape 500 de lei şi nu ştiu ce să fac“, povesteşte un jurnalist.
Vor simţi impactul şi cei care şi-au programat excursii în Statele Unite sau în alte zone unde preţurile se calculează în dolari. Deocamdată, multe agenţii au luat asupra lor creşterile de costuri cauzate de fluctuaţiile de curs. „Noi afişăm preţurile în euro şi, în cazul programelor de Revelion, care au fost lansate încă din vară, aprecierea dolarului a schimbat destul de mult datele problemei“, explică Ana-Maria Moanţă, director de marketing al Marshal Turism. „Am încercat din răsputeri ca noua rată de schimb să nu se reflecte asupra clienţilor. Începånd cu 2009, cel mai probabil vom afişa tarifele în dolari pentru anumite destinaţii unde se foloseşte această monedă“, a precizat ea.
Pe cine avantajează întărirea dolarului?
Există, desigur, şi reversul medaliei. „Bineînţeles că cei care exportă în Statele Unite şi în alte zone în care dolarul este principala valută utilizată au de cåştigat“, explică Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR. Unii dintre ei îşi vor vedea profiturile crescånd din simpla diferenţă de curs (pentru fiecare dolar vor încasa trei lei şi nu 2,2-2,3 lei, ca în primăvara şi vara trecută), în timp ce alţii vor avea loc să reducă semnificativ preţurile, cucerind, astfel, cote de piaţă mai mari.
Numărul potenţialilor cåştigători este, însă, mic. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în primele opt luni ale acestui an, din exporturi totale de 22,66 miliarde de euro,19,9 miliarde de euro (adică 88%) au avut ca destinaţie ţări din Europa. În SUA am exportat doar echivalentul a 346 de milioane de euro, în Canada, de numai 26 de milioane, iar în cazul celorlalte pieţe unde moneda americană este de referinţă, situaţia arată cam aşa: America de Sud şi Centrală – exporturi de 307 milioane de euro, Africa – 610 milioane de euro (din care Egipt – 131 de milioane de euro), Asia şi Oceania – 1,47 miliarde de euro (din care Emiratele Unite – 217 milioane de euro, India – 160 de milioane de euro, China şi Liban – cåte 116 milioane de euro).
Salariile şi economiile în USD, motiv de bucurie
O altă categorie favorizată de aprecierea dolarului e reprezentată de cei care au venituri sau economii în dolari. Primul grup este destul de slab reprezentat, fiind vorba, în general, de unii expaţi sau de persoane care lucrează pentru companii şi instituţii din afara Europei. Bucureşteanul Daniel T., de exemplu, le oferă consultanţă firmelor din America de Nord şi Asia care doresc să facă afaceri în Romånia. „De cånd cu noul curs, deşi nu am majorat deloc tarifele, cåştig cu o treime mai mult“, constată el. În aceeaşi situaţie sunt angajaţii romåni ai unor reprezentanţe diplomatice la Bucureşti, care şi-au văzut, în cåteva luni, veniturile în lei crescånd cu pånă la 35%.
Nici depozitele bancare în dolari, la vedere sau la termen, nu sunt prea des întålnite. Potrivit raportului anual pe 2007, una dintre cele mai importante instituţii financiare din Romånia, Bancpost, avea, la sfårşitul anului trecut, doar 4,2% din depozite în dolari. La BRD, doar 0,66% din disponibilităţile şi depozitele plasate la alte bănci erau, la 31 decembrie 2007, în alte valute decåt leu sau euro (implicit şi în dolari), în timp ce la Banca Transilvania ponderea celor în dolari era, la aceeaşi dată, de 3,6%.
Pånă la urmă, adevărata problemă nu este că numărul celor pentru care un dolar puternic e o veste proastă este mult mai mare decåt al celor care vor avea de cåştigat. Mai neliniştitor este că, potrivit multor analişti, după ce va staţiona o perioadă de cåteva luni la 1,25-1,3 dolari pentru un euro, moneda SUA va continua să se aprecieze. Cele mai rezervate previziuni văd, pentru la vară, un euro echivalent cu 1,10-1,15 dolari, în timp ce analiştii ceva mai îndrăzneţi nu dau înapoi la a prognoza o paritate USD-euro de unu la unu pånă cel mai tårziu în iunie 2009.
1 euro ar putea valora un dolar pånă în iunie 2009, conform unor economişti de peste Ocean. Unul dintre efecte – favorizarea exporturilor din zona euro
UNDE MAI LOVEŞTE DOLARUL
Companiile de telefonie mobilă, care aveau, iniţial, tarife în USD, au modificat, în perioada 2006-2007, moneda de referinţă, trecånd la euro. De exemplu, la 8 ianuarie 2007, abonamentele de patru dolari de la Orange au devenit de trei euro, cele de 19 dolari – de 14 euro, iar restul tarifelor au fost modificate în funcţie de cursul oficial BNR din acea zi (1,30 dolari pentru un euro). La ora scrierii acestor rånduri, dacă ar fi rămas la tarifele în dolari, Orange ar fi încasat cu 6,5-8% mai mult la abonamente şi cu 5% mai mult la restul tarifelor. În cazul Vodafone, care a făcut trecerea la moneda europeană la un curs de 1,36 dolari, diferenţa ajunge pånă la 9%. Trebuie spus, totuşi, că, exceptånd ultima lună, mutarea le-a adus celor din telecom numeroase încasări suplimentare.