România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în privința numărul cetățenilor cu rezidență în alte țări ale Blocului Comunitar. Țara noastră se află la distanță mare de următorul clasat, Polonia, care are o diasporă de două ori mai mică la o populație de două ori mai mare. Câți români au plecat, de fapt, până acum din țară?
În fiecare an diaspora românească crește cu aproximativ 100.000 de persoane. Potrivit datelor Institutului European de Statistică (Eurostat), în anul 2011 numărul românilor cu rezidența în altă țară a Uniunii Europene se ridica la 1,67 de milioane de persoane, dar această cifră a crescut constant de atunci și până în prezent.
Aproape 100.000 de români pleacă anual din România
În 2012 aceasta a ajuns la 1,73 de milioane de persoane, în anul 2013, la 1,87 de milioane de persoane, iar în 2015 s-a depășit pragul de 2 milioane. În fine, ceva mai recent, în 2019, erau 2,45 de milioane de cetățeni români care locuiau în țări ale UE, adică mai mult decât populația Bucureștiului.
Țara noastră ocupă de altfel prima poziție în UE în ceea ce privește numărul cetățenilor adulți cu rezidență în alte țări ale Blocului Comunitar. În clasament suntem urmați de Polonia, care are însă o diasporă de două ori mai mică decât România la o populație dublă față de țara noastră.
Datele Eurostat mai arată că majoritatea românilor rezidenți în țările UE sunt femei. Raportul s-a inversat după ce între anii 2011 și 2014 numărul bărbaților care au migrat a fost ușor mai mare. Din anul 2015 însă numărul femeilor a crescut și a ajuns în 2019 la 54%.
În ultimii opt ani România a pierdut aproximativ 800.000 de persoane, dar aceste cifre nu includ persoanele sub vârsta de 15 ani, sau cele de peste 64 de ani. De asemenea, nu sunt incluși cei care au plecat în țări din afara Uniunii Europene, cum ar fi în Statele Unite sau Elveția. Din această cauză, cifrele legate de migrația românilor sunt mult mai mari.
Cifrele reale sunt însă mult mai mari
În realitate nu se cunoaște exact câți români au plecat din țară și se pot face doar estimări în materie, atrag atenția sociologii.
„Lucrurile trebuie puse puțin în perspectivă. Serviciul european de statistică este unul care triangulează date din România și din alte țări și se bazează pe datele oficiale. Și ar trebui văzut ce includ datele respective: se referă și la persoane care au rezidență permanentă, și la cele care au rezidență mai de scurtă durată, deci este o discuție mai largă aici”, punctează sociologul Remus Anghel, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, SNSPA, potrivit Adevărul.
Cel mai probabil cifrele sunt mult mai mari față de cele 2,5 milioane de persoane raportate de Eurostat în 2019.
„Estimez că în 2017 era undeva la 3,5 milioane de persoane sau chiar 4 milioane. Datele sunt greu de obținut pentru că de multe ori o persoană poate fi înregistrată în mai multe țări, gândiți-vă că noi nu avem date despre migrația internă, din România”, explică sociologul.