La ora aceasta, poate puţini dintre dumneavoastră ştiţi, şi când am auzit am rămas pur şi simplu şocat, aproape 70% din vânzările de teren către firme străine sunt fonduri de investiţii, care nu fac altceva decât speculaţii financiare cu terenul, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiţii în comercializarea de terenuri. Ele trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiţii, imobiliare de altă factură, nu terenuri", a spus Adrian Rădulescu.

Potrivit sursei citate, comercializarea terenurilor către orice altă persoană fizică sau juridică, cu excepţia românilor, ar trebui oprită cu metode democratice. De asemenea, Rădulescu a afirmat că statul se poate implica în recuperarea terenurilor de la fondurile de investiţii prin Agenţia Domeniilor Statului, transmite Agerpres.

"Agenţia Domeniilor Statului poate cumpăra, după care printr-un program, să presupunem că am cumpărat 10.000 -30.000 de hectare, hotărăşte cum dezvoltă pentru tinerii din România, punând la dispoziţie, contra cost, aceste terenuri", a explicat fostul oficial din MADR.

Pe de altă parte, Elena Tatomir, director în MADR, consideră că este important "să dezbatem ce vrem să facem cu această Lege 17/2014 privind achiziţiile de terenuri agricole şi cum trebuie să o modificăm ca să vină în asentimentul multora dintre noi".

"Poate ar trebui să ne gândim la cauzalitate. De ce se vând pământurile? Că totuşi, agricultura României este privată, vorbim de proprietatea privată consfinţită prin Constituţie, vorbim de terenul statului. De ce vând ţăranii terenurile? Care este cauza pentru care îşi vând terenul? Poate aici ar trebui să găsim soluţii, să ne întoarcem la satul românesc", a subliniat Elena Tatomir, potrivit Agerpres.

Aceasta a adăugat că modificările aduse legislaţiei ar trebui să vizeze în primul rând dezvoltarea satului românesc.

Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence – Sistem de Informaţii pe Securitate Alimentară (SISA) prezentat de Mădălina Neacşu, preşedintele fondator al acestei organizaţii, românii mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemţi 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum şi multinaţionale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, declara la începutul acestei săptămâni, că România trebuia să fie mai atentă la Legea privind achiziţiile de terenuri agricole şi să impună anumite cerinţe.

"De exemplu, Bulgaria a adoptat odată cu România, în acelaşi an (2014 n.r.), dar a adoptat o lege mult mai dură, mai restrictivă. Polonia este pe cale să dea o astfel de lege, iar Franţa a reuşit să impună o serie de restricţii care sunt acceptate. Este foarte importantă forma sub care impui anumite cerinţe. Cred că România trebuia să fie mai atentă la Legea 17/2014 privind achiziţiile de terenuri agricole şi să impună anumite cerinţe", a explicat Irimescu, la Realitatea TV.

Acesta a precizat că Bruxlles-ul acceptă anumite condiţii dacă există argumente asupra unor obiective, ori "România are astfel de obiective".

"Chiar eu am discutat în 2013, la Bruxelles, cu reprezentanţii DG Market care mi-au spus că se pot aplica restricţii sau mai exact nişte condiţii, dacă avem nişte obiective clare de atins şi România are astfel de obiective: comasarea terenurilor, siguranţa şi securitatea alimentară. Toate acestea pot fi aduse în discuţie şi sunt pe un proiect de lege în minister pe care trebuie să ne punem de acord cu producătorii. Să nu uităm că terenul în România are o particularitate aparte. Au fost după anul 1990 familii care au ajuns efectiv să se ucidă pentru teren. Românul are spiritul proprietăţii terenului extraordinar de dezvoltat", a mai spus ministrul Agriculturii.

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

În prezent, cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiş, Vaslui şi Arad. În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE depăşeşte şi 30.000 de euro.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţă arabilă.