Ateroscleroza coronariană obstructivă este asociată cu un risc crescut de peste 8 ori mai mare de infarct miocardic, cunoscut sub numele de atac de cord, potrivit Healthline.
Bolile de inimă pot apărea la o vârstă fragedă și pot rămâne latente pentru mulți ani
Cercetarea publicată recent sugerează că bolile de inimă pot apărea la o vârstă fragedă și pot rămâne latente pentru mulți ani.
Un studiu efectuat pe mai bine 9.000 de persoane din Copenhaga, Danemarca, publicat în ”Annals of Internal Medicine”, a analizat persoanele cu vârsta de peste 40 de ani și riscul acestora de a dezvolta boli de inimă. Ei au descoperit că un număr semnificativ dintre aceștia nu fusese diagnosticat cu o afecțiune cardiacă, dar avea ateroscleroză coronariană obstructivă subclinică, un tip de boală cardiacă fără simptome, asociată cu un risc crescut de infarct miocardic, cunoscut sub numele de atac de cord.
Ateroscleroza coronariană subclinică este mai frecvent cunoscută ca boală coronariană sau boală cardiacă ischemică. Când este definită ca subclinică, înseamnă că nu există simptome asociate.
Boala este cauzată de acumularea de plăci în pereții arterelor care pompează sânge către inimă, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Această acumulare de plăci poate duce la un atac de cord.
O altfel de modalitate de a privi această boală
Autorii studiului spun că munca lor oferă o modalitate nouă, semnificativă, de a observa istoricul natural al bolii coronariene.
Cercetatorul principal, dr. Klaus Fuglsang Kofoer, profesor asociat la Departamentul de Cardiologie, Centrul Inimii de la Universitatea din Copenhaga, a declarat pentru Healthline că studiul subliniază importanța monitorizării îndeaproape a problemelor cardiace și depistarii lor precoce, atunci când este posibil. „Acest studiu este unul dintre primele de acest tip.
Suntem foarte optimiști cu privire la ceea ce facem. Sperăm să atragem mai mulți oameni care primesc deja o scanare CT pentru a include și screening-ul pentru boli cardiovasculare”, a spus Kofoed. Centrul BHF pentru Științe Cardiovasculare de la Universitatea din Edinburgh notează că această cercetare oferă o șansă foarte bună de a studia istoricul bolii coronariene, în care nici pacientul, nici clinicianul nu sunt conștienți de rezultatele scanării.
Cum a funcționat studiul
În cadrul studiului, cercetătorii au urmărit 9.533 de persoane asimptomatice, în vârstă de 40 de ani sau peste, fără boli cardiovasculare cunoscute, pentru a defini caracteristicile aterosclerozei coronariene subclinice asociate cu dezvoltarea infarctului miocardic. Participanții au fost evaluați folosind angiografia computerizată cu tomografie (CTA) pentru a diagnostica ateroscleroza coronariană obstructivă.
Așa au descoperit că 54% dintre persoane nu aveau ateroscleroză coronariană subclinică, dar 46% dintre acestea au fost diagnosticate cu ateroscleroză coronariană subclinică. Aceasta a inclus 36% de persoane cu boală neobstructivă și 10% cu boală obstructivă. De mai bine de 50 de ani, spun autorii studiului, boala coronariană obstructivă a fost considerată o caracteristică-cheie a riscului crescut. Dar, în ultimele decenii, amploarea aterosclerozei, precum și caracteristicile morfologice specifice ale plăcii de ateroscleroză au devenit tot mai înțelese ca factori de risc importanți.
Problemele cardiace pot evolua încă de la vârstă fragedă
Problemele cardiace pot evolua de la o vârstă fragedă, cu mulți ani înainte ca boala clinică să se dezvolte, a explicat Kofoed. El spune că depistarea precoce ar trebui să fie un element-cheie al tratamentului problemelor cardiace, similar cu modul în care screening-urile și depistarea precoce sunt un semn distinctiv al tratamentului cancerului.
„Într-o oarecare măsură, acest lucru este similar cu cancerul. Se fac eforturi pentru a îmbunătăți detectarea precoce și în cardiologie, iar unul dintre ele este să obținem ADN din sânge. Biopsia lichidă este încă dificilă în ceea ce privește depistarea precoce a bolilor de inimă. Dar credem că are potențial”, a spus Kofoed. Dr. Elizabeth Kordas, medic cardiolog, spune: ”Opinia generală asupra acestui studiu este că el confirmă ceea ce oarecum se știa deja. Acest proces începe devreme și se poate face cunoscut în multe feluri”, a spus ea.
